Hidroelectrica poate ieşi din insolvenţă până la finalul lunii, în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a respins miercuri ultima contestaţie formulată de foştii parteneri ai companiei, respectiv a firmei Alpiq RomIndustries, a anunţat administratorul judiciar.

«Tribunalul Bucureşti a respins miercuri şi contestaţia utimului trader de energie Alpiq RomIndustries. Contestaţia a fost formulată împotriva măsurii administratorului judiciar Euro Insol de neînscriere în tabelul creanţelor a sumei de 527 milioane lei solicitată de Alpiq RomIndustries cu titlu de daune pentru denunţarea de către administratorul judiciar a contractului de vânzare-cumpărare energie electrică nr. 39 din 29.11.2004 încheiat cu Hidroelectrica. Pe 10 Aprilie 2013 Tribunalul Bucureşti a respins şi contestaţia Alpiq RomEnergie prin care solicită daune de 719 milioane lei», se arată într-un comunicat al administratorului judiciar.

Astfel, toate cele 75 de contestaţii au fost soluţionate, ceea ce permite administratorului judiciar Euro Insol înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a tabelului definitiv al creanţelor împotriva debitoarei Hidroelectrica şi ulterior a planului de reorganizare.

"Rămâne fezabil termenul de 26 iunie 2013 privind ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă", se menţionează în comunicat.

Valoarea creanţelor revendicate de cei 381 creditori însumează 5,4 miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei au fost recunoscute de către administratorul judiciar. Suma de 1,1 miliarde lei a fost respinsă, iar 800 milioane de lei au fost admise sub condiţia prezentării unor documente justificative suplimentare. Un număr de 75 de creditori cărora li s-au respins creanţele au formulat contestaţii la tabelul preliminar întocmit de administratorul judiciar. Valoarea creanţelor care fac obiectul acestor contestaţii este de 1,9 miliarde lei.

Principala cauză a insolvenţei Hidroelectrica o reprezintă încheierea contractelor bilaterale cu traderii de energie electrică prin care societatea a fost prejudiciată cu peste 1,1 miliarde euro. Contractul încheiat cu Alpiq RomIndustries a prejudiciat Hidroelectrica, în perioada 1 ianuarie 2006 - 31 mai 2012, cu 422 milioane lei, iar contractul încheiat cu Alpiq RomEnergie şi derulat în perioada 1 ianuarie 2008 - 31 mai 2012 a generat pierderi companiei de stat de 427 milioane lei, mentionează compania.

Tot miercuri, Tribunalul Bucureşti a respins si contestaţia formulată de Alpiq RomIndustries împotriva măsurii administratorului judiciar Euro Insol de denunţare a contractului de vânzare-cumpărare energie electrică din 29.11.2004 încheiat cu Hidroelectrica.

Topul unităţilor Hidroelectrica
Unde se produce cea mai ieftină şi cea mai scumpă energie hidro

Sucursala Rm. Vâlcea este pe locul doi din punctul de vedere al costurilor de producţie, unde fiecare megawatt-oră de energie produs a avut un cost de 169,4 lei (circa 38 de euro) în 2012.

Porţile de Fier I şi II, cele mai mari hidrocentrale din România, care reprezintă circa 23% din capacitatea instalată a Hidroelectrica, de peste 6.400 MW, sunt şi cele mai bune unităţi din punctul de vedere al costurilor pe megawatt-oră înregistrate în 2012.

Într-un document publicat de companie se arată că pentru un megawatt-oră de energie de la sucursala Porţile de Fier costurile înregistrate anul trecut, un an deosebit de secetos, au fost de 73,14 lei (16 euro), acesta fiind cel mai ieftin megawatt-oră de energie produs în România.

Porţile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, cu o puterea instalată totală de 2.235 MW, aproape cât trei reactoare ale centralei de la Cernavodă, aceasta fiind operată în mod egal de partea română şi de partea sârbă.

Timp de patru ani de zile, în perioada 1956-1960 a fost realizat studiul tehnico-econo¬mic pentru această investiţie uriaşă. În septembrie 1964 au început lucrările, iar pe 16 mai 1972 hidrocentrala a fost pusă în funcţiune. În ultimii 10 ani de zile, Hidroelectrica, firma care administrează Porţile de Fier I, a investit 3,5 mld. euro, dar a pus în funcţiune numai 150 MW. În prezent, Hidroelectrica, unul dintre cele mai de preţ active ale statului român, este în insolvenţă, de pe 20 iunie 2012, pe fondul managementului defectuos, al contractelor dezavantajoase de cumpărare sau de achiziţie a energiei electrice sau al investiţiilor în care componenta energetică era infimă.

La polul opus din punctul de vedere al costurilor de producţie se află sucursala Haţeg, unde fiecare megawatt-oră de energie produs a avut un cost de 409,74 lei (circa 92 de euro) în 2012.

În total Hidroelectrica avea 13 sucursale de producere a energiei electrice, din care vor mai rămâne însă numai 7 în urma unui plan de reorganizare propus de administratorul judiciar al companiei, firma Euro Insol, şi aprobat de reprezentanţii firmei.

„Sucursalele Oradea, Sibiu, Slatina, Târgu-Jiu, Buzău, Caransebeş au fost transformate în uzine şi integrate în sucursalele Cluj, Sebeş, Râmnicu Vâlcea, Porţile de Fier, Curtea de Argeş şi Haţeg. A şaptea sucursală este Bistriţa, care a preluat de la SH Buzău centralele Călimăneşti şi Movileni“, informează compania.

Potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica, există un raport disproporţionat între costurile de producţie ale sucursalelor, prin această reorganizare urmând să fie realizate economii importante.

Astfel, din vânzarea unor sedii ar putea fi atrase 20 de milioane de euro, în timp ce reducerea posturilor de conducere va genera economii de 3,1 milioane de lei (0,7 mil. euro) pe an. Totodată, 150 de persoane îşi vor pierde locul de muncă.

„Începând cu 20.06.2012, ziua intrării în insolvenţă a Hidroelectrica, numărul de angajaţi ai societăţii a scăzut de la 5.239 la 4.866 la data de 30.04.2013. În această perioadă personalul a părăsit organizaţia pe cale naturală, dar şi din cauza a două valuri de concedieri care au avut loc în ianuarie 2013 (151 de salariaţi) şi mai 2013 (304 salariaţi)“, mai spun reprezentanţii companiei.

Hidroelectrica ar urma să iasă din insolvenţă luna aceasta pe 26, după ce toate cele 75 de contestaţii privind intrarea în insolvenţă a companiei au fost soluţionate, ceea ce-i permite administratorului judiciar Euro Insol înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a tabelului definitiv al creanţelor împotriva Hidroelectrica şi ulterior a planului de reorganizare. Ultima contestaţie respinsă a fost cea a Alpiq RomIndustries, un trader de energie care şi-a pierdut contractul direct cu Hidroelectrica.