Astăzi, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi inovare, am depus un amendament alături de membrii comisiei şi am susţinut abrogarea art. 248 alin. (4) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, care introducea posibilitatea unui examen suplimentar de admitere la liceu, în paralel cu Evaluarea Naţională.
Consider că eliminarea acestei prevederi este soluţia corectă. Nu cred că elevii au nevoie de două sisteme de examinare care se suprapun şi nici de reguli care pot genera presiune suplimentară, incertitudine şi inechitate.
Dar abrogarea acestui examen nu înseamnă că trebuie să considerăm actuala Evaluare Naţională un sistem perfect şi să închidem discuţia.
Trebuie să răspundem, cu date şi argumente, la câteva întrebări importante:
1. Este suficient să evaluăm un copil de 14-15 ani prin Limba română şi Matematică pentru a decide traseul său educaţional?
2. Mai răspunde această formulă modului în care se dezvoltă generaţia de astăzi?
3. Avem nevoie de o Evaluare Naţională mai complexă, care să măsoare un spectru mai larg de competenţe?
În acest context, am urmărit şi intervenţiile fostului ministru Daniel Funeriu.
Experienţa unui fost ministru este importantă într-o asemenea dezbatere, dar ea presupune şi obligaţia de a privi critic propriile decizii. Legea educaţiei nr. 1/2011 a fost adoptată în perioada în care Daniel Funeriu conducea Ministerul Educaţiei şi prevedea o evaluare mai largă a competenţelor elevilor decât cea pe care o avem astăzi.
De aceea, întrebarea rămâne legitimă:
Dacă ştim de atât de mulţi ani că două discipline nu sunt suficiente pentru a surprinde profilul şi potenţialul unui copil, de ce nu am reuşit să construim un sistem coerent, stabil şi predictibil?
Mai există o contradicţie care trebuie explicată. Cu numai câteva zile în urmă, Daniel Funeriu considera că admiterea separată la liceu ar putea funcţiona şi vorbea inclusiv despre finanţarea meditaţiilor pentru copiii care nu şi le permit. Astăzi susţine eliminarea examenului paralel şi propune o Evaluare Naţională cu patru probe.
Este firesc ca opiniile să poată fi reevaluate. Dar, dacă le cerem elevilor să gândească critic, aceeaşi exigenţă trebuie să o aplicăm şi propriilor idei şi propriului trecut administrativ.
Ideea unei Evaluări Naţionale mai complexe, cu Limba română, Matematică, Ştiinţe şi o componentă din domeniul umanist, merită analizată. Dar o asemenea schimbare nu poate fi făcută de pe o zi pe alta şi nici impusă de sus în jos. Avem nevoie de cercetare, pilotare şi consultarea profesorilor, elevilor, părinţilor, universităţilor şi specialiştilor în educaţie. Trebuie să stabilim ce competenţe vrem să evaluăm şi ce sistem răspunde cel mai bine generaţiilor de elevi pentru care facem aceste legi.
Astăzi am eliminat perspectiva unui examen suplimentar. De mâine trebuie să începem discuţia serioasă despre cum facem Evaluarea Naţională mai bună.
Educaţia nu se reformează prin orgolii sau lecţii ţinute unii altora. Se reformează prin date, dialog şi prin înţelegerea copiilor pentru care luăm aceste decizii.
Senator PSD, Andra Bica
