Constructorul italian forţează nota pe cel mai dificil front al Autostrăzii Sibiu - Piteşti. Monstrul de oţel TBM atacă masivul dinspre nord pentru a evita un blocaj catastrofal.
Schimbare de planuri în inima munţilor
Traseul autostrăzii A1 se loveşte de realitatea dură a reliefului românesc. Din cauza unui teren instabil care ameninţa să paralizeze întregul calendar al lucrărilor, constructorul italian WeBuild a fost nevoit să execute o mişcare strategică de ultim moment. Deşi planul iniţial trimitea uriaşul utilaj de forare (TBM) în luptă de la portalul dinspre Piteşti, realitatea din teren a dictat contrariul. Dincolo de versanţi, pământul fugea de sub picioarele constructorilor, cerând lucrări imense de consolidare. Decizia a fost radicală: utilajul va ataca muntele din sens opus, pornind dinspre Sibiu, pentru a evita o întârziere majoră.
Monstrul de oţel prinde viaţă la toamnă
În aceste zile, pe şantierul Secţiunii 3 Cornetu - Tigveni, zgomotul utilajelor anunţă o bătălie iminentă. WeBuild ridică febril platforma de lansare, o rampă de pe care colosul tehnologic îşi va începe marşul triumfal prin măruntaiele pământului. Dacă zeii infrastructurii vor ţine cu drumarii, prima muşcătură din stâncă va avea loc chiar în această toamnă. Componentele gigantului au sosit deja în România, gata să fie asamblate într-o maşinărie infernală cu un diametru de 12,49 metri. Nu va fi o săpătură clasică, ci un asalt mecanizat care va devora muntele metru cu metru.
Ultima barieră din calea prăpastiei
Tunelul Poiana nu este doar o galerie de 1.780 de metri, ci cheia de boltă a întregului proiect montan. Alături de tronsonul Boiţa - Cornetu, această secţiune reprezintă cel mai sălbatic şi imprevizibil test pentru ingineria modernă. Aici, Autostrada A1 trebuie să spintece Carpaţii, sfidând legile naturii în zone de o complexitate extremă. În timp ce la Sibiu se pregăteşte asaltul tehnologic, la celălalt capăt, spre Piteşti, echipele de muncitori continuă să lege pământul în chingi de beton pentru a securiza ieşirea utilajului.
Visul istoric de la Nădlac la Constanţa
Miza depăşeşte cu mult ambiţia unor constructori. Străpungerea Tunelului Poiana înseamnă vindecarea unei răni istorice a infrastructurii româneşti: marea discontinuitate montană. În momentul în care acest nod gordian va fi tăiat, România va respira prin primul său coridor de mare viteză complet. Peste 850 de kilometri de asfalt neîntrerupt vor lega Portul Constanţa de vama Nădlac. Va fi momentul în care Carpaţii vor înceta să mai fie o barieră izolatoare şi vor deveni o poartă deschisă spre inima Europei.
