Banca Naţională a decis lunea aceasta să menţină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, valoare identică cu cea stabilită în august 2024. La rândul lor, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi cea la facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare a pieţei, au stagnat la 7,50%/an, respectiv 5,50%/an.
Decizia vine în contextul în care inflaţia s-a menţinut în iunie şi iulie la peste 10%. Însă, conform comunicatului de presă al BNR, „rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026”, iar „după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei”, care este de 2,5%±1 procentual.
Evoluţia cursului euro a fost influenţată major de anunţul făcut vineri seară de Moody’s care a reconfirmat ratingul suveran al României la Baa3 cu perspectiva negativă. Lunea aceasta, piaţa s-a deschis la 5,251 lei, dar vânzările de valută au împins cotaţiile până la 5,235 lei, astfel că media euro a coborât de la 5,2554 la 5,2396 lei faţă de 5,2460 lei, la începutul săptămânii trecute.
În perioada următoare este de aşteptat ca media monedei unice să se stabilizeze în culoarul 5,23 – 5,24 lei, luna „concediilor” fiind, din punct de vedere istoric, una în care cresc încasările la nivelul caselor de schimb valutar.
Piaţa monetară s-a stabilizat la valorile de la începutul săptămânii trecute. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%, nivel stabilit în luna mai. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar indicele la 12 luni s-a oprit la 5,97%.
Statul s-a împrumutat luni cu 809 milioane lei, cu scadenţa în aprilie 2035, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,82%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 700 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 1,79 miliarde lei.
Evoluţia sub aşteptări din iulie a pieţei muncii din Statele Unite a redus anticipările privind o majorare a dobânzii de către Rezerva Federală, în condiţiile în care inflaţia se menţine departe de ţinta de 2%. Aceasta a pus sub presiune moneda americană, iar euro se tranzacţiona la începutul acestei săptămâni în culoarul 1,1548- 1,1568 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,5584 la 4,5329 lei, comparativ cu 4,5503 lei, lunea trecută.
Media francului elveţian a alunecat la începutul acestei săptămâni de la 5,6244 la 5,6092 lei iar cea a lirei sterline de la 5,2554 la 5,2396 lei, faţă de 5,6318 lei, respectiv 6,1231 lei, lunea trecută.
Preţul gramului de aur a coborât marginal de la 632,7824 lei la 632,6943 lei, faţă de 593,4384 lei, la începutul săptămânii trecute. Evoluţia de lunea aceasta a fost determinată de deprecierea cursului monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 4.313 şi 4.363 dolari/uncie.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat modest la 4,3037 zloţi/euro, iar a celei maghiare s-a întărit la 363,36 forinţi/euro.
Volatilitatea din piaţa cripto s-a redus semnificativ, investitorii fiind prudenţi, după ce la sfârşitul săptămânii trecute s-a solicitat în Senatul american un vot asupra „Clarity Act”, care ar urma să definească când token-urile digitale sunt valori mobiliare sau mărfuri şi care sunt autorităţile de reglementare care le supraveghează. Bitcoin fluctua în culoarul 64.789 – 65.321 dolari iar ethereum între 1.905 şi 1.929 dolari.
