Istoria unei naţiuni se scrie uneori cu cifre, dar se va reţine prin epopee. Vineri, 7 august 2026, porţile Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” din Vâlcea se vor deschide pentru a marca un moment de aur: împlinirea a exact 50 de ani de la fabricarea primilor litri de apă grea pe teritoriu românesc.
Evenimentul aniversar, intitulat „50 de ani de la fabricarea apei grele în România - Jubileul unei realizări de excepţie a cercetării şi industriei româneşti”, va fi organizat de Forumul Cultural al Râmnicului, în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI).
Reuniunea generaţiilor şi omagiul adus fondatorului
Manifestarea va depăşi graniţele unei simple dări de seamă academice. Sala va deveni un spaţiu vibrant unde memoria se va întâlni cu excelenţa, reunind oameni de cultură, academicieni, studenţi şi veterani ai fostei Uzine G. Dincolo de datele tehnice, întreaga comunitate va aduce o profundă reverenţă unui spirit enciclopedic: Academicianul Marius Sabin Peculea, fondatorul şi primul director al institutului.
Misiunea secretă „Uzina G”: Un pariu geopolitic ce va fi câştigat contra cronometru
Privind în urmă, la trecerea dintre deceniile şapte şi opt ale secolului trecut, România va fi riscat totul pe o singură carte: dezvoltarea unui program nuclear independent bazat pe reactoare de tip CANDU (Canada Deuterium Uranium). Aceste inimi de oţel vor fi solicitat un moderator vital şi extrem de rar - oxidul de deuteriu. Într-un Război Rece paralizant, importul va fi fost imposibil, iar România va fi trebuit să îşi inventeze propria tehnologie.
Marius Sabin Peculea: De la viziunea doctorală la managementul de elită
Aşa va fi apărut, în 1970, Uzina G din Râmnicu Vâlcea, o citadelă de cercetare protejată de un secret absolut. Responsabilitatea de a transforma o utopie industrială în realitate va fi căzut pe umerii unui tânăr inginer clujean, Marius Sabin Peculea. Absolvent de Electromecanică la Timişoara în 1949, Peculea va fi anticipat deja această arhitectură izotopică în teza sa de doctorat din 1965. El va fi condus uzina din 1970 până în 1994 cu o mână de fier în mănuşă de catifea, demonstrând că marea ştiinţă se hrăneşte din aceeaşi sevă cu umanismul. Savantul se va fi stins în iunie 2023, la vârsta de 97 de ani, lăsând în urmă o şcoală de gândire inegalabilă.
Casetă tehnică
Ce va fi apa-grea şi de ce va reprezenta miza unui secol?
Oxid de deuteriu (D2O), o formă a apei în care atomii de hidrogen vor fi înlocuiţi cu deuteriu (izotop stabil cu un neutron în plus în nucleu).
Proprietăţi fizice: Va fi cu 11% mai densă decât apa normală, va îngheţa la 3,82°C şi va fierbe la 101,4°C. Nu va fi radioactivă în stare pură.
Rol energetic (tehnologia CANDU): Va acţiona ca moderator (va încetini neutronii pentru a întreţine reacţia în lanţ) şi agent de răcire (va transfera căldura pentru a produce electricitate).
Raritate şi procesare: În natură va exista doar o moleculă de apă grea la 6.400 de molecule de apă normală. Extragerea ei la o concentraţie nucleară de peste 99,8% va cere instalaţii gigantice şi procese chimice extreme.
Coloanele lui Brâncuşi în ecuaţiile atomice
Cel mai emoţionant moment evocat în cadrul jubileului va fi cel legat de identitatea vizuală a institutului. Academicianul Marius Sabin Peculea va fi integrat în sigla Uzinei G o stilizare a Porţii Sărutului de Constantin Brâncuşi. În viziunea sa geometrică, cele două coloane brâncuşiene nu vor fi reprezentat doar stâlpii iubirii, ci chiar coloanele biterme de separare izotopică a deuteriului. Această fuziune genială între sculptura modernă şi fizica atomică va fi păstrată cu mândrie şi în viitor de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI) Râmnicu Vâlcea.
Noaptea în care materia va fi fost învinsă: August 1976
Participanţii vor rememora momentul de graţie din august 1976. După ani de teste eşuate şi izolare în laborator, instalaţiile de la Vâlcea vor fi eliberat primii litri de apă grea de puritate nucleară. Succesul acelei staţii-pilot va fi validat tehnologia românească şi va fi deschis calea pentru construcţia gigantului industrial ROMAG de la Drobeta-Turnu Severin. Apa grea rafinată la Vâlcea va fi dat viaţă, ani mai târziu, Reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă, asigurând independenţa energetică a ţării.
De la apa-grea la hidrogenul viitorului
Odată rezolvată ecuaţia apei grele, ICSI Râmnicu Vâlcea nu se va opri. Sub coordonarea iniţială a lui Peculea, cercetarea va evolua natural către criogenie şi separarea tritiului. Uzina secretă de altădată, care îşi va fi început activitatea în 3 apartamente din zona Nord a Râmnicului, va deveni un institut naţional de elită recunoscut la nivel european. Tinerii cercetători care vor păşi zilnic pe sub sigla brâncuşiană vor explora noi frontiere: energiile curate ale viitorului, tehnologiile pe bază de hidrogen şi sistemele avansate de stocare.
Concluzia jubileului: Factorul uman în spatele progresului
Jubileul de la Vâlcea va demonstra că marile realizări tehnologice nu vor apărea din bugete seci, ci din cultul muncii bine făcute şi din conştiinţa datoriei faţă de istorie.
