Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică luni, 13 iulie 2026, confirmă o realitate economică dură: serviciile au devenit noul motor al scumpirilor, înregistrând un salt anual de 13,67%. Deşi Banca Naţională a României prognozează o scădere a inflaţiei datorită efectului de bază, consumatorul român rămâne captiv într-un labirint al costurilor ridicate, unde energia şi chiriile dictează ritmul supravieţuirii zilnice.
Serviciile în flăcări, aviaţia la pământ
Sectorul terţiar arde la foc mistuitor. Chiriile conduc detaşat acest galop cu o creştere astronomică de 43,29%, transformând locuinţa într-un lux. Nota de plată pentru apă-canal-salubritate s-a umflat cu 16,10%, în timp ce reparaţiile auto (+14,58%) şi asistenţa medicală (+12,69%) lasă urme adânci în bugete. Singura oază de oxigen vine din aer, unde serviciile aviatice au înregistrat o prăbuşire solitară de 7,31%.
Farfuria golită de puterea de cumpărare
Mărfurile nealimentare au urcat cu 12,29%, devansând alimentele, care bifează o creştere mai temperată, de 5,75%. Chiar şi aşa, coşul zilnic rămâne o povară. Cafeaua îşi păstrează coroana scumpirilor cu un avans de 19,9%. Pe podium urcă ouăle (+13,66%), laptele de vacă (+12,13%) şi carnea de vită (+11,95%). Pâinea şi berea merg în pas strâns, crescând cu puţin peste 8%. La polul opus, cartofii s-au ieftinit cu 14,47%, urmaţi de fructele proaspete (-9,48%) şi făină (-4,20%). Această temperare nu este un succes administrativ, ci efectul unei auto-raţionalizări dramatice a populaţiei.
Şocul energetic şi mirajul efectului de bază
Mărfurile nealimentare ascund adevăratul monstru fiscal: energia electrică a explodat cu 59,97% după eliminarea schemei de plafonare. Combustibilii urmează aceeaşi traiectorie ascendentă, benzina crescând cu 22,74%, iar motorina cu 28,16%. Energia termică adaugă şi ea un plus de 10,70%, iar viciile devin mai scumpe prin creşterea tutunului cu 6,81%. Cu toate acestea, Banca Naţională a României vede lumina de la capătul tunelului. Din luna august, inflaţia va scădea artificial. Socotelile statistice vor elimina treptat şocurile din 2025, preţurile urmând să crească, dar cu o viteză mult redusă.
Geopolitica şi Fiscul ameninţă stabilitatea
Această prognoză optimistă stă însă pe un butoi cu pulbere. Două mari riscuri pot arunca în aer estimările băncii centrale. Pe plan extern, reizbucnirea războiului din Iran ameninţă să destabilizeze pieţele globale şi să urce preţul petrolului la niveluri alarmante. Pe plan intern, viitorul fiscal rămâne o necunoscută. Un nou guvern instalat la Palatul Victoria ar putea recurge rapid la ajustări de taxe şi accize pentru a petici deficitul, generând un nou val seismic de scumpiri în economie.
