Într-un arc peste timp aruncat peste crestele Carpaţilor, comuna vâlceană Vaideeni redevine, în zilele de 27 şi 28 iunie 2026, capitala simbolică a transhumanţei şi a sufletului românesc. Ajuns la cea de-a 58-a ediţie, legendarul festival „Învârtita Dorului” adună mii de suflete într-un exod al bucuriei şi al memoriei colective. Sub bagheta autorităţilor locale conduse de primarul Daniel-Achim Băluţă, evenimentul nu reprezintă doar o simplă celebrare a folclorului, ci o mărturie vie a modului în care o comunitate îşi conservă neatinsă identitatea culturală în faţa asaltului modernităţii.
Istoria clădită pe nedei montane
Geneza acestei sărbători îşi trage seva din vechile nedei pastorale, acele adunări sacre desfăşurate pe platourile înalte ale munţilor, unde hotarele geografice dispăreau în faţa frăţiei de sânge şi de meşteşug. Acolo, pe culmile bătute de vânturi, ciobanii din Mărginimea Sibiului, din Jina, Poiana Sibiului, Tilişca sau Sălişte se întâlneau cu confraţii lor din Valea Jiului, din pitoreştile aşezări Jieţ şi Cimpa. Schimbul de produse şi de experienţe cimenta legături indestructibile între comunităţi despărţite de barierele de stâncă ale masivelor montane.
Peste ani, această tradiţie aspră şi profundă s-a rafinat, transformându-se în manifestarea pe care o venerăm astăzi. Ideea de a transpune nedeia de pe munte într-un festival modern îi aparţine unei personalităţi luminate a locului, Vartolomei Todeci. Acesta a intuit geniul local, lăsându-se inspirat şi de celebrul cântec al lui Ion Iscu, intitulat sugestiv „Învârtita Dorului”.
Sunet de fluiere şi lansări culturale
Prologul sărbătorii va avea loc sâmbătă, 27 iunie, la ora 16:30, într-un spaţiu încărcat de reverberaţii istorice: Şcoala Veche din Vaideeni. Prima zi stă sub semnul artelor vizuale şi al memoriei scrise, debutând cu lansarea unui volum monografic de excepţie dedicat operei de o viaţă a pictorului şi graficianului Victor Apostoloiu. Evenimentul se va bucura de participarea unor personalităţi de marcă din mediul academic românesc, gata să pună în lumină geniul acestui artist al locului.
Simultan, publicul va fi invitat să exploreze o expoziţie rară şi fascinantă numită „Fluierele Lumii”. Colecţia reuneşte instrumente tradiţionale de suflat din diverse colţuri ale globului, oferind o perspectivă universală asupra unui obiect care, la Vaideeni, a fost dintotdeauna mai mult decât un instrument muzical - a fost prelungirea sufletului păstorului pe munte, limbajul său secret cu natura şi cu divinitatea.
Cântecul cucereşte platoul festivalului
Pe măsură ce amurgul se va lăsa peste crestele Munţilor Căpăţânii, de la ora 19:00, freamătul cultural se va muta pe Platoul Festivalului. Aici, sub cerul liber, va prinde viaţă un maraton folcloric electrizant, menit să încălzească inimile spectatorilor. Scena va vibra sub paşii şi vocile unor titani ai muzicii populare româneşti: Codruţa Rodean, Dumitru Teleagă, Emilia Dorobanţu, Bogdan Cioranu şi Marius Ţugulescu.
Acestor nume sonore li se vor alătura numeroşi alţi interpreţi consacraţi, într-o etalare de virtuozitate vocală şi instrumentală. Un loc de cinste în program îl vor ocupa tinerii artişti din Ansamblul „Mioriţa”, alături de discipolii talentaţi ai Şcolilor de Arte din Vaideeni şi Râmnicu Vâlcea, dovedind că ştafeta culturii tradiţionale este predată unor mâini sigure.
Parada portului şi hora unirii
Duminică, 28 iunie, festivalul îşi va atinge apogeul, transformând întreaga localitate într-un muzeu viu. Dimineaţa debutează la ora 11:00 în Centrul Civic, cu deschiderea oficială a manifestărilor. La ora 11:15, pământul va tresări sub ritmul sacru al Horei de mână, un dans al comuniunii depline în care localnici şi oaspeţi se prind laolaltă într-un cerc simbolic al frăţiei.
La ora 11:30, străzile vor fi inundate de o explozie de culori şi texturi odată cu deschiderea Paradei Portului Popular. Privitorii vor putea admira spectaculoasele costume din Vâlcea, Sibiu, Alba, Braşov, Gorj, Hunedoara, Argeş, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Tulcea. Ulterior, de la ora 12:00, Platoul Festivalului va găzdui un spectacol-maraton susţinut de ansambluri folclorice sosite din opt judeţe transilvane şi carpatice, oferind o demonstraţie de forţă a spiritualităţii româneşti.
O identitate modelată de transhumanţă
Localnicii din Vaideeni poartă şi astăzi cu mândrie supranumele de „ardelenii dintre olteni”, o sintagmă care sintetizează o istorie întreagă de migraţii şi adaptări succesive. Păstoritul nu a fost doar o simplă îndeletnicire economică, ci forţa demiurgică ce a modelat întreaga arhitectură a comunităţii: de la structura gospodăriilor fortificate, gândite să adăpostească turmele, până la ethosul local reflectat în cântece şi dansuri.
„Istoria localităţii noastre este strâns legată de cea a păstorilor veniţi din Mărginimea Sibiului. Cu multe secole în urmă, familii întregi de oieri au coborât peste munţi în căutarea păşunilor mănoase şi s-au stabilit aici. Învârtita Dorului este momentul nostru de maximă recunoştinţă. Vă aşteptăm cu drag pe toţi să simţiţi vibraţia acestui pământ”, mărturiseşte primarul Daniel-Achim Băluţă. Astfel, festivalul rămâne o lecţie deschisă despre demnitate, muncă şi respectul faţă de rânduiala lăsată de strămoşi.
Un legământ sfânt peste generaţii
„Învârtita Dorului” nu este doar un simplu eveniment în calendarul cultural al anului 2026, ci un veritabil monument spiritual ridicat în cinstea timpului oprit în loc. La Vaideeni, trecutul nu se păstrează în muzee prăfuite, ci se trăieşte intens pe uliţe, se îmbracă cu mândrie duminica şi se cântă din tot sufletul la poalele Munţilor Căpăţânii. Cât timp fluierul va continua să răsune pe creste, iar tinerii vor prinde cu respect mâna bătrânilor în marea horă a comunităţii, povestea nedeilor pastorale va merge mai departe, neatinsă de trecerea veacurilor.
