Şantierul Secţiunii 3 Cornetu - Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Piteşti (A1) intră în cea mai spectaculoasă fază de execuţie. Constructorii au început ultimele pregătiri pentru recepţia şi montarea celui mai mare utilaj de tip TBM folosit vreodată în infrastructura rutieră din România. Cu un diametru de peste 12 metri, această structură masivă va fi adusă pe componente din zona Călăraşi şi asamblată direct la portalul dinspre Sibiu al Tunelului Poiana. Zeci de trailere speciale vor transporta piesele colosale către şantier, unde utilajul va fi montat pentru a începe forajul. Spre deosebire de metodele clasice de excavare, acest TBM va asigura o productivitate record şi o siguranţă sporită pentru muncitori, săpând în stâncă şi consolidând pereţii aproape simultan.
Tehnologia din spatele Tunelului Poiana
Muntele Poiana urmează să fie străpuns în adâncuri. Dincolo de portalul ce se cască spre Sibiu, uriaşul TBM va muşca din piatră zi şi noapte, lăsând în urmă două galerii gemene, lungi de doi kilometri fiecare. Tehnologia devine artă: pe măsură ce dinţii de oţel sfărâmă muntele, inele gigantice din beton de zece tone îmbracă pereţii uzi. Metoda de execuţie este una complet automatizată: pe măsură ce capul tăietor avansează în masivul muntos, utilajul instalează inelele de beton care formează structura permanentă a tunelului. Fiecare inel de susţinere este alcătuit din nouă segmente prefabricate de înaltă rezistenţă, greutatea unui singur segment fiind de aproximativ 10 tone. Acest sistem permite excavarea şi stabilizarea solului într-un flux continuu, reducând la minimum riscul de prăbuşire a galeriei şi tasarea terenului de la suprafaţă.
Radiografia unui şantier de un miliard de euro
Treizeci şi şapte de kilometri de pământ sălbatic cer un tribut uriaş. Peste un miliard de euro, milioane de metri cubi de rocă dislocată şi viaducte suspendate spre cer redesenează harta ţării. În această vară, primul tunel forat din istoria României va vedea lumina zilei pe secţiunea vecină. Este primul pas dintr-o epopee modernă care demonstrează că, în faţa voinţei umane, chiar şi munţii se dau la o parte. Secţiunea Cornetu – Tigveni este catalogată drept cel mai dificil şi scump lot de autostradă contractat în România. Valoarea investiţiei depăşeşte un miliard de euro, sumă justificată de complexitatea geografică a traseului care traversează Carpaţii.
Dimensiunile şi volumul de materiale estimate pentru acest lot sunt fără precedent în ţara noastră:
• excavaţii masive: peste 9 milioane de metri cubi de pământ şi rocă vor fi dislocate;
• terasamente: aproximativ 2 milioane de metri cubi de umpluturi structurale;
• consum de materiale: peste un milion de metri cubi de beton şi 100.000 de tone de oţel-beton;
• lucrări de artă: traseul include peste 50 de viaducte şi poduri de mari dimensiuni;
• structuri grele: vor fi utilizate aproape 2.000 de grinzi prefabricate din beton.
Un pas istoric spre finalizarea legăturii Transilvania-Muntenia
În prezent, mobilizarea pe şantier este masivă, peste 1.000 de muncitori şi ingineri fiind implicaţi în lucrările pregătitoare, drumurile de acces şi execuţia platformelor de parcare pentru utilajele grele. Între timp, pe secţiunea adiacentă Tigveni - Curtea de Argeş, autorităţile estimează că în această vară va fi inaugurat oficial primul tunel forat de autostradă din România, un succes tehnic ce va deschide calea pentru finalizarea conexiunii rapide dintre Transilvania şi Muntenia.
Finalizarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti va stimula economia prin reducerea costurilor logistice şi a timpilor de transport, eliminând blocajele de pe Valea Oltului. Această infrastructură va creşte competitivitatea exportatorilor şi va atrage investiţii străine, generând noi locuri de muncă şi dezvoltare regională.
