„Roata se învârte, pământul ascultă de degete, iar focul doar sfinţeşte ceea ce omul a visat. La Horezu, pământul nu se vinde, ci se transformă în veşnicie.”

Timp de 3 zile, platoul „Stejari” din oraşul Horezu a fost capitala mondială a olăritului tradiţional românesc. Cea de-a 54-a ediţie a prestigiosului Târg al Ceramicii Populare «Cocoşul de Hurez» a reunit meşteri iscusiţi, artizani şi mii de turişti fascinaţi de un meşteşug intrat în patrimoniul universal Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). În acest fundal de poveste, a poalele Căpăţânii, a răsărit, maiestuos, simbolul sacru al locului: Cocoşul. Desenat cu cornul şi ghirlandat cu gaiţa, mândrul vestitor al luminii nu este doar un simplu ornament. El rămâne o metaforă a învierii zilnice, a victoriei soarelui asupra întunericului.

Tradiţii fără graniţe

Ediţia din acest an a demonstrat că arta autentică nu cunoaşte frontiere. Evenimentul a strâns laolaltă în jur de 50 de ceramişti şi aproape 50 de artizani veniţi din toate colţurile României. Lor li s-au alăturat oaspeţi de seamă din Republica Moldova, Serbia şi chiar din îndepărtata Americă de Sud, fiecare aducând tehnici unice şi secrete bine păzite ale prelucrării lutului. Standurile s-au transformat în adevărate muzee în aer liber, ticsite cu farfurii vibrante, căni modelate cu dragoste şi obiecte decorative care poartă poveştile comunităţilor de origine.

Există oameni prin ale căror mâini timpul nu trece curgând, ci rotindu-se, asemenea roţii olarului. În anul 1983, un tânăr destoinic pe nume Ionel Popa, care a participat la târg încă de la prima ediţie din anul 1971, primea atunci o promisiune certă: „Trofeul Tinereţii”, acordat de Comitetul Judeţean Vâlcea al Uniunii Tineretului Comunist. Lucra sub cupola Cooperaţiei de consum la Măldăreşti, un loc unde tradiţia încă îşi căuta adăpost, iar acea distincţie timpurie era scânteia ce prevestea un destin dedicat definitiv focului şi pământului.

Dincolo de timp: Linia de lut a destinului lui Ionel Enea Popa

Patruzeci şi trei de ani mai târziu, timpul s-a pliat spectaculos, aducând faţă în faţă două epoci, dar acelaşi spirit neschimbat. Sâmbătă, 6 iunie 2026, sub freamătul simbolic al celei de-a 54-a ediţii a legendarului Târg al Ceramicii Populare «Cocoşul de Hurez», cercul s-a închis în cel mai nobil mod cu putinţă. Alături de sprijinul său de o viaţă, soţia sa Aura, maestrul popular a păşit din nou pe podiumul recunoaşterii naţionale.

Recunoaşterea actuală vine prin prestigiosul Premiu „Nişte Ţărani”, acordat de Fundaţia „Nişte Ţărani”, o instituţie culturală de prestigiu creată de marele fondator Dinu Săraru. În fapt, distincţia reprezintă o reverenţă în faţa „măiestriei, pasiunii, originalităţii, îndemânării şi dăruirii de a modela lutul din pământul românesc întru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti în arta olăritului”. Acest act de profund respect pentru valorile rurale poartă semnătura preşedintelui fundaţiei, Gl. lt. (r) conf. univ. dr. Olimpiodor Antonescu.

Ionel Enea Popa demonstrează că spiritul autentic românesc rămâne veşnic fraged. Pământul se usucă şi se arde în cuptor pentru a deveni artă, dar tradiţia rămâne vie, gata să fie modelată de mâini pline de dragoste şi respect pentru trecut.

Punctul culminant al manifestării l-a reprezentat prestigiosul concurs de creaţie. Comisia de jurizare - condusă de dr. Corina Mihăescu şi alcătuită din prof. Elena Stoica, dr. Florin Epure, Amalia Boari şi Constantin Iovan - a ascultat povestea fiecărui vas şi a ales marii câştigători ai acestei primăveri a meşteşugului.

• MARELE PREMIU: Máthé Dénes (Corund, Harghita) şi Maria Ştefănescu Buşi (Horezu) - cea care poartă mai departe, ca pe o făclie, stilul nemuritor al marelui olar Ion Buclescu.
• PREMIUL I: Andronie Liliana (Horezu) şi familia care îmblânzeşte pământul: Georgeta şi Costel Popa, alături de fiica lor, Maria Manea (Horezu).
• PREMIUL al II-lea: Leonida şi Gheorghe Bâscu (Horezu) şi Gheorghe Gârbovan (Siseşti, Mehedinţi).
• PREMIUL al III-lea: Carina Frigură şi păstrătorii de vatră Iulia şi Daniel Prodescu (Horezu).

• Premiul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea: Gheorghe Ţambrea (Horezu).
• Premiul „Stelian Ogrezeanu” (GAL Horezu): Elena Ţambrea şi Valerian Bruno (Horezu).
• Premiul Special al Oraşului Horezu: Ion Retezeanu (Târgu Jiu) şi Viorel Tănăsescu (Horezu).
• Premiul Fundaţiei „Nişte Ţărani”: Popa Ionel - olarul-legendă care a fost prezent la Horezu, cu roata sa de olărit, de la prima ediţie şi până azi.

Tezaure Umane Vii: Moştenirea nemuritoare

Sunt cei pentru care olăritul nu e doar meşteşug, ci respiraţie. Premiile de Excelenţă pentru întreaga activitate au încununat destinele unor adevăraţi păzitori ai secretelor pământului: Violeta şi Eugen Pătru (Vlădeşti) şi Sorin Giubega (Horezu).

Primarul oraşului Horezu, inimosul Nicolae Sărdărescu, în alocuţiunea rostită la deschiderea oficială a Târgului a ţinut să sublinieze importanţa acestei solidarităţi administrative şi artistice: „Mulţumesc tuturor ceramiştilor din Horezu, dar şi din ţară. Îi avem prezenţi într-un număr mare şi mă bucur că au răspuns invitaţiei noastre. Suntem la cea de-a 54-a ediţie şi sunt fericit că avem participanţi şi din alte ţări. Acest eveniment aduce la Horezu cei mai valoroşi meşteri olari din România şi promovează una dintre cele mai importante tradiţii româneşti.”

Parteneriat de nădejde, scut administrativ pentru arta populară

În acelaşi context, la rândul său, Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, a evidenţiat rolul strategic şi emoţional al manifestării: „Noi, Consiliul Judeţean Vâlcea, vom rămâne parteneri de nădejde ai oraşului Horezu. Continuăm să sprijinim proiectele importante de dezvoltare şi ne dorim ca oamenii din zonă să beneficieze de condiţii cât mai bune, iar turiştii să se bucure de o experienţă plăcută. Îl felicit pe primarul Nicolae Sărdărescu pentru organizarea acestei ediţii şi pentru eforturile depuse pentru dezvoltarea oraşului. Toată aprecierea mea pentru meşterii populari prezenţi la târg, oamenii care transformă lutul în adevărate opere de artă şi păstrează această moştenire culturală.”

La finalul evenimentului, la solicitarea „Săptămânii în Oltenia”, dr. Corina Mihăescu, preşedinta Comisiei de jurizare, ne-a declarat: „A 54-a ediţie a Târgului «Cocoşul de Hurez» a reconfirmat olăritul ca reper al identităţii naţionale. Evenimentul a dezvăluit vitalitatea centrelor ceramice din ţară, reflectată în piese de o înaltă valoare estetică. La Horezu, măiestria olarilor s-a remarcat printr-o forţă duală: conservarea motivelor ancestrale - cocoşul, spirala, soarele - şi o rafinată tendinţă inovatoare. Depăşind sfera utilitarului, aceste lucrări sunt confesiuni de lut şi adevărate opere de artă populară. Creaţiile s-au distins prin rigoare tehnică şi o profundă expresivitate a formelor!”

Dincolo de olărit: Un strop de suflet românesc

Sâmbăta a prins glas şi prospeţime prin acordurile curate ale tinerilor din Grupul vocal-instrumental „Muguri Brâncoveni” de la Clubul Copiilor Horezu, sub îndrumarea atentă a profesorului Cosmin Bădiţă. Tot sub semnul sâmbetei, scena a vibrat de emoţie şi energie în glasurile îndrăgiţilor interpreţi Emilia Dorobanţu şi Valentin Sanfira.

Duminica a pecetluit sărbătoarea în paşi de joc şi ritmuri populare, aduse în dar de Ansamblul „Brăduleţul” al Casei de Cultură „Constantin Brâncoveanu” Horezu, lăsând în inimi ecoul unui festival în care pământul şi muzica au cântat la unison.

Implicarea administrativă a fost totală, gândită până la cel mai fin nivel de detaliu, oferind un cadru sigur şi armonios pentru mii de vizitatori şi meşteri sosiţi din întreaga ţară. Pe lângă prezenţa masivă a Primăriei Oraşului Horezu şi Consiliului Judeţean Vâlcea, a unor politicieni, am remarcat implicarea profesionistă a Centrului de Creaţie Vâlcea, cunoscut oficial sub denumirea de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, prin omniprezenta Amalia Boari şi colaboratorii săi apropiaţi.

Siguranţa, ordinea publică şi fluenţa evenimentului au fost garantate la fiecare pas de profesionişti aflaţi permanent la datorie. În mijlocul manifestărilor, i-am întâlnit activi şi veghind la respectarea legii pe comisarul-şef Marian Negreanu, comandantul Poliţiei Oraşului Horezu, şi pe agentul-şef principal Daniel Neghină.

Prezenţa lor discretă, dar extrem de fermă şi eficientă, alături de aportul Jandarmeriei şi Ambulanţei, a creat climatul de linişte ideal pentru ca această mare sărbătoare a culturii tradiţionale să se desfăşoare fără niciun incident.