Creşterea volumului de tranzacţionare din piaţa valutară a asigurat leului săptămâna trecută un parcurs relativ calm, în ton cu evoluţia altor monede de la marginea zonei euro.
Tendinţa s-a menţinut şi lunea aceasta, în ciuda reluării atacurilor cu rachete între Iran şi Israel, care au condus la revenirea aversiunii faţă de risc şi majorarea cererii de monedă americană.
Faţă de alte valute regiune, moneda naţională a reuşit să se aprecieze faţă de cea unică al cărei curs a scăzut de la 5,2488 la 5,2436 lei, comparativ cu 5,2592 lei, la jumătatea săptămânii trecute, în condiţiile în care tranzacţiile se realizau într-un culoar foarte îngust cuprins între 5,242 – 5,245 lei.
În opinia analiştilor BCR cursul euro şi-a găsit un punct de echilibru la 5,25 lei şi va influenţat de intrările şi ieşirile de fonduri investite în titluri de stat locale.
Joia trecută, Trezoreria s-a împrumutat pentru scadenţa iulie 2033 cu circa 1,1 miliarde lei la un randament mediu anual de 6,84%, la care a adăugat alte 1,1 miliarde lei scadente în mai 2027 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,11%.
Începutul săptămânii a adus o nouă licitaţie de titluri de stat cu scadenţa în octombrie 2029. Statul s-a împrumutat cu aproape 848 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă anuală de 6,57%, iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la circa 1,4 miliarde lei.
În ciuda anunţului făcut de Consiliul Concurenţei care a sancţionat cu amenzi în valoare de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) cele zece bănci ale căror dobânzi formează coşul care este luat în calcul de BNR atunci când anunţă indicii ROBOR şi ROBID, piaţa monetară a fost calmă. Consiliul a acuzat băncile că şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
De la începutul acestei luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 5,97%.
În condiţiile reluării atacurilor cu rachete între Iran şi Israel şi în lipsa unui acord de armistiţiu al statului asiatic cu SUA, majorarea cererii de monedă americană a coborât euro la 1,15 – 1,1540 dolari, iar media bancnotei verzi a urcat de la 4,5102 la 4,5565 lei, faţă de 4,5142 lei, în urmă cu o săptămână.
Moneda elveţiană s-a menţinut aproape de pragul de 0,92 franci/euro iar media a scăzut de la 5,7242 la 5,7073 lei, comparativ cu 5,7432 lei, marţea trecută. Cursul lirei sterline a alunecat de la 6,0718 la 6,0676 lei.
Preţul gramului de aur a coborât de la 647,4767 lei la 628,8126 lei, faţă de 657,5752 lei, în urmă cu o săptămână, după ce uncia a alunecat la 4.269 – 4.354 dolari/uncie.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat a 4,2462 zloţi/euro iar a celei maghiare la 356,38 forinţi/euro.
După scăderea de vineri la circa 59.000 dolari, bitcoin fluctua la începutul săptămânii între 62.398 şi 63.906 dolari. Ethereum se mişca în culoarul 1.645 – 1.711 dolari.