Copiii şi adolescenţii. Urmează examenele lor şcolare. Perioada cu cele mai intense emoţii din an. Examenul de bacalaureat, examenul de admitere la liceu, examenul de admitere în învăţământul universitar. Praguri peste care trebuie trecut în viaţă pentru a evolua intelectual, profesional, social.
Aud din ce în ce mai des de competiţii internaţionale care îi au pe podiumul lor pe unii dintre copiii şi adolescenţii români. Cele mai mediatizate sunt concursurile de robotică de peste ocean. Există un ritm din ce în ce mai bun al distincţiilor internaţionale pe care le obţin elevii noştri pe întregul mapamond. Învăţământul românesc produce aceste performanţe şi la ele participă, în bună măsură, întreaga societate românească. Începând cu familiile elevilor, continuând cu organizatorii de activităţi extraşcolare şi cu antrenorii specializaţi în domeniile în care se obţin aceste performanţe.
Avem o bună şcoală a performanţelor, este cât se poate de evident. Dar avem şi eşecuri şi despre ele ar fi bine să vorbim cât se poate de deschis şi din ce în ce mai serios.
Cel mai subtil şi cel mai periculos dintre eşecuri este nivelul crescut al analfabetismului funcţional. A înainta pe întregul parcurs şcolar al celor douăsprezece clase obligatorii fără să obţii abilităţi elementare de înţelegere a unui mesaj scris şi citit este ceva ce lasă urme foarte adânci în societatea românească, în prezent şi în viitor. Examenele care urmează sunt cele care pot arăta cel mai bine dacă acest indicator european oscilează de la an la an şi în ce direcţie se mişcă el. Poate discutăm şi despre acest fenomen atunci când afişăm rezultatele la examenul de admitere în liceu, la examenul de bacalaureat şi la examenul de admitere în facultate din acest an. Şi cei care trec aceste examene şi cei care nu le trec sunt copiii şi adolescenţii noştri în egală măsură şi rezultatele lor la învăţătură aparţin şcolii şi societăţii româneşti. Primii au nevoie de condiţii şcolare şi mai performante, ceilalţi au şi mai mare nevoie de învăţământ diferenţiat şi de trasee şcolare mai potrivite priceperilor şi deprinderilor lor. În mod natural, oamenii au personalităţi diferite şi se dezvoltă pe parcursul vieţii în mod diferit. Să-i ajutăm să meargă fiecare în direcţia cea mai potrivită personalităţii lor şi integrării sociale de care sunt capabili în mod natural.
Un al doilea eşec asupra căruia trebuie să ne menţinem concentrarea este abandonul şcolar. Recunoscând la adevărata sa importanţă rolul şi conţinutul deciziilor pe care le iau familiile în această privinţă. Lipsurile materiale pot fi decisive în luarea hotărârii de a abandona şcoala, dar nu sunt singurele. De prea multe ori copiii sunt văzuţi în aceste familii ca persoane ce pot muncii cot la cot cu adulţii şi acest fenomen nu este combătut cum se cuvine de societate. Abandonul şcolar nu este determinat de o singură cauză, cum se crede în mod obişnuit.
Nu sunt un specialist în acest domenii, dar sunt unul dintre oamenii îngrijoraţi de eşecuri în aceeaşi măsură în care sunt mândru de victoriile copiilor noştri. Mult succes la examenul de bacalaureat, la examenul de admitere la liceu şi la examenul de admitere în învăţământul universitar din acest an!
Eugen Neaţă, deputat
