Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni a găzduit duminică, 31 mai 2026, cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Căluşului Vâlcean, în cadrul evenimentului cultural „Copilărie şi Căluşărie”. Manifestarea organizată de Consiliul Judeţean Vâlcea a reunit sute de vizitatori de toate vârstele, producători locali, meşteşugari şi ansambluri artistice, îmbinând celebrarea Zilei Internaţionale a Copilului cu tradiţiile de Rusalii.
Rădăcini şi aripi pe uliţa veche. Firul timpului uneşte inimi la muzeu
Evenimentul a transformat muzeul într-un spaţiu de interacţiune între copii, părinţi şi bunici. Decorul autentic, compus din case vechi şi gospodării tradiţionale, a oferit un cadru potrivit pentru activităţile recreative şi educative. Vizitatorii au avut ocazia să descopere valorile culturale şi comunitare ale judeţului Vâlcea prin intermediul muzicii, dansului şi meşteşugurilor.
Ritmuri de poveste pe scena Muzeului Satului Vâlcean
Publicul a asistat la momente oferite de instituţiile de cultură locale şi din ţară într-un cadru nou, adecvat, cu scenă şi tribună acoperite.
Programul a inclus spectacole susţinute de: membrii Fanfarei Judeţene „Constantin Brâncoveanu”, actorii Teatrului „Anton Pann”, elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii, ansamblurile de dansuri „Rapsodia Vâlceană” şi „Zestrea”.
Agenda artistică a zilei a fost completată cu invitaţi speciali, rapsozii populari Constantin şi Cosmin Gaciu, care au fost acompaniaţi de Orchestra „Rapsodia Vâlceană”.
Inimi din trei generaţii bat româneşte: Festivalul Căluşului Vâlcean
Secţiunea dedicată folclorului a adus în atenţia publicului cete de căluşari din mai multe regiuni. Dinamismul paşilor, costumele specifice şi strigăturile tradiţionale au fost prezentate de formaţii din judeţele Olt, Sibiu şi Vâlcea. Printre grupurile participante s-au numărat: Ansamblul „Romanaţi” (Caracal), „Căluşerii din Răşinari” (Sibiu) şi cetele vâlcene din: Ioneşti, Frânceşti şi Bălceşti, ale căror demonstraţii au constituit o lecţie practică de folclor coregrafic, evidenţiind importanţa conservării costumelor, a strigăturilor şi a paşilor specifici.
Lut, lavandă şi măiestrie: Tradiţia modelată cu răbdare
Zona expoziţională s-a transformat într-un veritabil altar al creativităţii autohtone, unde meşterii populari şi producătorii locali au expus roadele muncii lor de zi cu zi.
Un fior de profundă admiraţie a cuprins perimetrul dedicat olăritului. Aici, soţii Violeta şi Eugen Pătru din Vlădeşti, recunoscuţi pe deplin ca veritabile „Tezaure Umane Vii”, au modelat cu har poveşti nemuritoare în lutul moale. Din mâinile lor dibace, sub privirile uimite ale celor mici, au prins viaţă piese unice, dăruite copiilor ca amintire, proaspăt desprinse şi încă calde de pe roata de olărit. Aceste ateliere practice au deschis o fereastră în timp, permiţându-le celor mici să descopere secretele metamorfozei prin care o mână de pământ simplu devine un obiect încărcat de utilitate sau frumuseţe. Dincolo de joc, copiii au deprins o lecţie preţioasă: valoarea inestimabilă a muncii manuale şi complexitatea meşteşugurilor care dau identitate vieţii românilor.
Parfumul trecutului şi al lucrului bine făcut a fost îmbogăţit de atelierele aplicative susţinute de meşteşugarii Emilia Constantin, Sorina Fira, Ioana şi Nicu Ristea. Alături de aceştia, membrii Asociaţiei „Perfect-Imperfect” au demonstrat că abilităţile artistice depăşesc orice barieră a dizabilităţii. Standurile lor au devenit mici insule de frumos, ticsite cu produse delicate din lavandă, accesorii unice realizate manual şi obiecte decorative care poartă în ele amprenta unicităţii şi a răbdării.
Râsete de copii printre case vechi
Pentru cei mai mici vizitatori, organizatorii au pregătit opţiuni de divertisment gratuite. Copiii s-au întâlnit cu mascote reprezentând personaje cunoscute (Mickey şi Minnie Mouse, Stitch, Goofy), au participat la sesiuni de pictură pe faţă şi au primit baloane. De asemenea, plimbările cu căruţa pe aleile muzeului au completat oferta de activităţi în aer liber.
Mascote moderne pe uliţele de altădată
Prezenţa personajelor din poveşti şi desene animate a constituit unul dintre principalele puncte de interes pentru publicul tânăr pe aleile de la Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni. Figuri cunoscute precum Mickey şi Minnie Mouse, Stitch sau Goofy, alături de zâne şi alte personaje tematice, au interacţionat direct cu cei mici prin sesiuni foto şi jocuri. Această abordare a oferit un contrast controlat între elementele culturii pop contemporane şi decorul de arhitectură vernaculară românească.
Atmosfera generală a fost completată de utilizarea elementelor decorative de mari dimensiuni, a baloanelor şi a costumelor colorate, oferind copiilor libertate deplină de mişcare şi manifestare în aer liber.
Curcubeul creativităţii transformă spectatori în artişti
Sesiunile de pictură pe faţă au transformat chipurile celor mici în pânze vii pe care au înflorit, gratuit, aripi de fluturi, petale colorate sau embleme de super-eroi.
Zona creativă a devenit o adevărată galerie a inocenţei, găzduind expoziţii de pictură şi desen născute din imaginaţia copiilor.
Această explozie de inventivitate a preschimbat publicul tânăr din simplu spectator în creator activ al sărbătorii. Manifestarea a împletit astfel două fire de preţ: oaze de tihnă şi divertisment pentru întreaga familie şi o veritabilă şcoală a libertăţii, unde abilităţile artistice ale micilor creatori au prins aripi.
Oameni şi instituţii în slujba comunităţii. Gesturi de preţuire pentru pensionari
Sărbătoarea a purtat şi amprenta recunoştinţei instituţionale, sub cupola căreia reprezentanţii Consiliului Judeţean Vâlcea, ai Centrului de Creaţie şi ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” şi-au unit energiile pentru comunitate. În acest cadru încărcat de semnificaţii, preşedintele Constantin Rădulescu a oferit diplome de fidelitate şi daruri simbolice, preţuind simbolic anii de trudă ai angajaţilor care au trecut recent în pragul liniştit al pensiei.
Pe de altă parte, liniştea şi armonia întregii zile au fost vegheate de scutul de siguranţă al structurilor MAI şi ale salvatorilor. Echipajele Poliţiei, Jandarmeriei, Pompierilor şi ale SMURD-ului au format un cordon de protecţie şi încredere. Salvele de curiozitate ale celor mici au transformat uriaşele autospeciale de intervenţie într-un veritabil punct de atracţie, unde tehnica salvării de vieţi a devenit, pentru câteva ore, o lecţie vie de curaj şi fascinaţie.
Arome de târg în ritmul sărbătorii. Ospitalitate şi tihnă sub cerul liber
Spre deosebire de manifestările culturale cu program fix şi rigid, evenimentul de la Bujoreni a fost structurat ca un târg deschis cu dinamică liberă. Durata prelungită a activităţilor a fost susţinută din punct de vedere logistic prin amenajarea unei zone de alimentaţie publică dotată cu unităţi mobile de tip food truck. Vizitatorii au avut acces la produse alimentare proaspete şi dulciuri, detaliu care a permis familiilor să petreacă mai multe ore în perimetrul muzeului în aer liber, fără întreruperea vizitei.
Paşi liberi pe uliţe cu opţiuni
Configuraţia spaţială a Muzeului Satului Vâlcean a permis segmentarea eficientă a publicului în funcţie de interese specifice, asigurând accesibilitatea pentru toate categoriile de vârstă:
• zona scenei: a atras publicul adult interesat de evoluţia ansamblurilor coregrafice şi muzicale;
• zona atelierelor: a reunit persoanele interesate de tehnici de lucru artizanale şi produse locale;
• aleile muzeului: au rămas spaţiul principal de interacţiune pentru copii, datorită obiectivelor din muzeu, mascotelor şi activităţilor recreative organizate.
Această distribuţie a transformat simpla vizită într-o experienţă personalizată, unde fiecare participant şi-a stabilit propriul ritm de parcurgere a activităţilor.
Oglinda faptelor bune care ne unesc. Lumina lucrurilor frumoase transmise mai departe
Evenimentul „Copilărie şi Căluşărie” reprezintă un studiu de caz util privind impactul proiectelor culturale asupra coeziunii sociale. Dincolo de funcţia de divertisment, manifestarea a demonstrat că expunerea valorilor pozitive (păstrarea meşteşugurilor, transmiterea folclorului şi implicarea tinerilor) este esenţială pentru agenda publică regională.
Prezentarea tradiţiilor într-o formă dinamică, adaptată percepţiei actuale a copiilor, confirmă că muzeele în aer liber pot funcţiona ca platforme educaţionale active, capabile să menţină identitatea locală prin metode accesibile şi atractive.
În esenţă, această zi de sărbătoare a demonstrat că tradiţia nu este un manuscris prăfuit, ci o flacără vie care îşi găseşte oxigenul în râsetele copiilor. Muzeul de la Bujoreni a devenit puntea nevăzută pe care trecutul şi viitorul şi-au strâns mâna, lăsând în sufletul comunităţii certitudinea că rădăcinile noastre rămân adânci, trainice şi roditoare atâta timp cât sunt udate cu bucurie, joc şi preţuire.
