Inima Defileului Oltului vibrează sub forţa unei mobilizări fără precedent. Emiterea noii Autorizaţii de Construire deblochează utilajele grele într-un ecou de motoare ce sparge tăcerea seculară a munţilor. Nu mai vorbim despre simple schiţe pe hârtie. Constructorii turci de la Mapa-Cengiz au început deja să materializeze o ecuaţie inginerească ce părea, până ieri, imposibilă. Secţiunea 2 a Autostrăzii Sibiu-Piteşti (A1) prinde viaţă sub ochii noştri.
Al cincilea act: Străpungerea întunericului
Piesa centrală a acestui nou asalt este Tunelul Balota. O galerie de 500 de metri destinată să devină o poartă de lumină prin măruntaiele masivului stâncos. Balota devine astfel cel de-al cincilea front subteran deschis pe acest traseu de foc. Dincolo de el, muntele este deja parţial îmblânzit. La tunelul Boiţa deja se lucrează la foc continuu, în timp ce la Robeşti echipele tehnice au străpuns muntele dintr-o parte în alta, demonstrând că stânca poate fi îmblânzită prin perseverenţă.
Un croşetaj de asfalt pe muchie de cuţit
Cei 31 de kilometri ai Secţiunii Boiţa - Cornetu reprezintă o adevărată cursă de obstacole geologice, unde natura impune reguli severe. Spaţiul este extrem de îngust, un culoar deja aglomerat unde eroarea nu este permisă. Constructorii sunt obligaţi să „croşeteze” benzile de asfalt printre stânci abrupte. Ei împart fiecare metru de vale cu apele repezi ale Oltului, cu traficul intens de pe DN7 şi cu liniile magistralei feroviare care fac legătura între Oltenia şi Transilvania.
Arta de a configura relieful
Cifrele din spatele acestui şantier montan descriu un peisaj titanic. Pentru a nivela relieful sălbatic, proiectul prevede dislocarea a peste 15 milioane de metri cubi de săpături şi umpluturi. Nouă decizie ministerială - una dintre cele mai complexe emise vreodată pentru zona montană - activează o reţea densă de lucrări de artă. Pe lângă Tunelul Balota, au primit undă verde alte 15 viaducte impresionante, întinse pe aproape 4 kilometri. Acestea se adaugă primelor 6 viaducte aflate deja în execuţie.
În final, întreaga secţiune va număra 49 de poduri şi viaducte, alături de 7 tuneluri magistrale ce însumează 5 kilometri de galerii.
Premieră în infrastructură: Ecoductul Lazaret va traversa Oltul, calea ferată şi DN7
Autostrada A1 Sibiu - Piteşti, cel mai complex proiect de infrastructură rutieră din România, aduce o premieră inginerească spectaculoasă pe secţiunea montană: ecoductul de la Lazaret. Structura masivă, lungă de 210 metri, este proiectată să rezolve una dintre marile probleme de mediu ale zonei, oferind o soluţie modernă pentru protejarea biodiversităţii.
Pasajul ecologic va supratraversa simultan trei artere critice din defileu: râul Olt, calea ferată şi drumul naţional DN7. Considerat un adevărat „pod verde”, ecoductul are rolul vital de a restabili conectivitatea habitatelor fragmentate din Carpaţi. Acesta va asigura o rută de migraţie complet sigură pentru mamiferele mari, precum urşii, lupii şi cerbii, eliminând riscul accidentelor.
Pentru a deveni atractivă şi familiară animalelor sălbatice, structura de beton şi oţel va fi acoperită integral cu un strat gros de pământ şi vegetaţie specifică zonei. Acest coridor natural nu doar că va masca prezenţa autostrăzii, dar va reduce semnificativ şi poluarea fonică provocată de trafic. Lucrările fac parte din şantierul intens al tronsonului montan Boiţa – Cornetu, unde se construiesc în paralel primele tuneluri din regiune.
Promisiunea verii: Actul final - acordului de mediu
Odată cu activarea tunelului Balota, mai bine de jumătate din lungimea podurilor şi trei dintre cele şapte tuneluri au trecut oficial în faza de execuţie. Privirile tuturor sunt aţintite acum spre vară anului 2026, când este estimată finalizarea revizuirii acordului de mediu. Acest ultim act administrativ va aduce autorizarea integrală a secţiunii, descătuşând complet forţele ce definesc harta infrastructurii româneşti.
