Marţi, 26 mai, liniştea milenară a Defileului Oltului a fost spartă de un sunet nou. În adâncul muntelui, unde lumina naturală nu a bătut niciodată, a vibrat primul motor de maşină. Dincolo de parbriz, în lumina farurilor, se deschidea o galerie perfectă de beton. La volan, secretarul de stat Irinel Ionel Scrioşteanu înregistra, într-un clip video, o premieră istorică: prima traversare auto a noului Tunel Robeşti, de pe Secţiunea 2 Boiţa - Cornetu. Proiectul, finanţat din fonduri europene, tocmai trecuse din faza de schiţă tehnică în realitate palpabilă.

„Sorana” şi „Ilinca”: 900 de metri de tehnologie modernă în inima muntelui

Respectând o veche şi respectată tradiţie a constructorilor de subteran, cele două galerii paralele ale Tunelului Robeşti au primit nume de fete, devenind entităţi cu personalitate proprie în inima masivului muntos. Firul de mers care va ghida şoferii pe sensul Piteşti - Sibiu a fost botezat „Sorana”, în timp ce calea inversă, de la Sibiu spre Piteşti, poartă numele „Ilinca”. Împreună, cele două fire alcătuiesc o structură modernă de autostradă, lungă de aproximativ 900 de metri, destinată să fluidizeze definitiv traficul de pe una dintre cele mai aglomerate rute ale ţării.

Dinamită şi perseverenţă în ritm accelerat

Istoria acestui tunel s-a scris cu dinamită şi precizie, într-un ritm accelerat. Lucrările au început în octombrie 2025. Pentru că roca masivului muntos a fost extrem de dură, inginerii au recurs la o soluţie rar folosită pe şantierele de autostrăzi din România: detonări controlate. Timp de jumătate de an, muntele a fost zguduit zi de zi. Efortul a dat roade repede. Firul „Sorana” a văzut lumina zilei la începutul lunii mai 2026, iar câteva săptămâni mai târziu, „Ilinca” i s-a alăturat, definitivând străpungerea totală.

Pas important pentru siguranţă: a fost străpunsă şi galeria de legătură dintre cele două tuneluri! În caz de urgenţă, aceasta va permite inclusiv evacuarea autovehiculelor. Pentru o protecţie maximă, coridorul va fi dotat cu uşi antifoc şi sisteme de securitate de ultimă generaţie.

Infrastructură la superlativ: Peste 200.000 de metri cubi de rocă dislocaţi cu explozibil

Dincolo de importanţa strategică, Tunelul Robeşti, tip dublă curbură, al patrulea tunel, impresionează prin proporţiile sale. În spatele acestei reuşite stau cifre colosale. Constructorii au dislocat peste 200.000 de metri cubi de rocă, folosind 70 de tone de explozibil. Pentru a îmbrăca pereţii şi a asigura tunelul împotriva prăbuşirilor, s-au turnat 60.000 de metri cubi de beton şi s-au montat 4.000 de tone de oţel. Robeşti devine astfel al doilea tunel complet străpuns de pe întreaga autostradă Sibiu - Piteşti, urmând exemplul celui de pe Secţiunea 4 (Curtea de Argeş).

Robeşti este doar o piesă dintr-un uriaş puzzle de infrastructură care prinde contur sub ochii noştri. În prezent, pe traseul autostrăzii A1 se lucrează intens la patru tuneluri, în timp ce utilajele se pregătesc deja de atacarea celui de-al cincilea - Balota.

Datele tehnice ale Secţiunii 2 reflectă o complexitate aproape incredibilă pentru geografia României. Pe o lungime de doar 31 de kilometri prin Defileul Oltului, constructorii trebuie să ridice 48 de poduri şi viaducte (întinse pe 13 kilometri) şi să sape şapte tuneluri montane. Este un efort titanic ce implică mutarea a peste 15 milioane de metri cubi de pământ şi piatră pentru a uni, în sfârşit, Transilvania de Muntenia prin autostradă.

Schimburi de noapte şi forţe masive concentrate pe finisarea tunelurilor

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioşteanu, a anunţat că eforturile constructorilor sunt concentrate în acest moment pe tunelurile de la Boiţa şi Curtea de Argeş - Tigveni. Potrivit oficialului, stadiul fizic este unul foarte avansat, trecându-se deja la montarea instalaţiilor tehnice. În prezent, pe şantier sunt mobilizate 200 de utilaje şi 650 de muncitori, iar pe anumite porţiuni ale traseului se lucrează în schimburi, inclusiv pe timp de noapte.