Conducerea CET Govora a transmis un amplu comunicat de presă prin care răspunde informaţiilor şi acuzaţiilor apărute recent în presa locală cu privire la reducerea perioadei de valabilitate a licenţei societăţii şi retragerea unor capacităţi energetice pe bază de cărbune.
Reprezentanţii companiei susţin că măsurile adoptate nu au reprezentat decizii arbitrare sau voluntare ale conducerii locale, ci au fost impuse de obligaţiile asumate de statul român în relaţia cu Uniunea Europeană, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi legislaţia privind decarbonizarea sectorului energetic.
Potrivit comunicatului, articolele apărute în spaţiul public au încercat să inducă ideea că CET Govora ar fi fost „sacrificată voluntar” sau „autosabotată”, însă documentele oficiale ar demonstra contrariul.
Conducerea companiei afirmă că România şi-a asumat prin PNRR obligaţii clare privind retragerea treptată din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de lignit şi huilă, obligaţii transpuse ulterior în legislaţia naţională prin OUG nr. 108/2022 şi OUG nr. 20/2026 privind decarbonizarea sectorului energetic.
În document se arată că neîndeplinirea acestor obligaţii putea avea consecinţe majore pentru România, inclusiv:
• blocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR;
• suspendarea unor fonduri europene;
• aplicarea unor penalităţi financiare de sute de milioane de euro.
Totodată, CET Govora precizează că Comisia Europeană a semnalat existenţa unor riscuri de „reversibilitate” a procesului de decarbonizare şi a solicitat măsuri suplimentare care să garanteze caracterul ireversibil al reformei asumate de România.
Compania invocă şi o adresă oficială transmisă de Ministerul Energiei, înregistrată la Cabinetul Ministrului sub nr. 1378/BCI/11.03.2026, prin care se solicita explicit:
„Modificarea licenţei CET Govora până cel târziu la data de 20 martie a.c., în sensul reducerii perioadei de valabilitate a acesteia până cel târziu la 31 august 2026.”
Potrivit reprezentanţilor CET Govora, această solicitare nu reprezenta o simplă opţiune administrativă, ci aplicarea unui memorandum aprobat de Guvernul României pentru deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR şi respectarea Ţintei 119 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Comunicatul face trimitere şi la prevederile OUG nr. 20/2026, publicată în Monitorul Oficial din 27 martie 2026, care stabileşte calendarul retragerii din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de cărbune şi lignit, inclusiv grupurile 3 şi 4 deţinute de CET Govora.
Actul normativ prevede că anumite capacităţi energetice pot funcţiona până la 31 august 2026, în condiţiile convenite între România şi Comisia Europeană, pentru asigurarea funcţionării în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional şi a continuităţii furnizării energiei termice către populaţie.
De asemenea, ordonanţa introduce sancţiuni severe pentru operatorii care nu respectă termenele de retragere din exploatare, inclusiv amenzi de până la 7% din cifra de afaceri netă.
În concluzie, conducerea CET Govora susţine că a acţionat exclusiv în executarea obligaţiilor legale şi administrative asumate de statul român şi consideră că atribuirea întregii responsabilităţi exclusiv la nivel local reprezintă „o prezentare incompletă şi denaturată a realităţii juridice şi instituţionale”.
Reprezentanţii companiei fac apel la o informare „responsabilă, completă şi echilibrată”, subliniind că orice analiză serioasă trebuie să pornească de la documentele oficiale şi cadrul legal existent, nu de la „insinuări sau teorii speculative privind presupuse interese ascunse”.
Iată comunicatul de presă emis de CET Govora:
Comunicat de presa privind articolele referitoare la situaţia CET Govora şi procesul de decarbonizare in sectorul energetic
În urma informaţiilor şi acuzaţiilor apărute în spaţiul public prin articolele publicate în presa locală referitoare la situaţia CET Govora, considerăm necesară prezentarea unor clarificări fundamentate exclusiv pe documente oficiale emise de instituţiile statului român şi pe obligaţiile asumate de România în relaţia cu Uniunea Europeană.
Articolele publicate au încercat să inducă ideea că reducerea perioadei de valabilitate a licenţei CET Govora şi retragerea unor capacităţi energetice ar fi reprezentat decizii arbitrare, voluntare sau rezultatul unor interese locale.
Documentele oficiale demonstrează însă contrariul: conducerea CET Govora a acţionat în executarea unor obligaţii legale şi administrative asumate de statul român prin PNRR, legislaţia naţională privind decarbonizarea şi solicitările autorităţilor centrale.
Astfel, România şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) obligaţii clare privind procesul de decarbonizare a sectorului energetic şi retragerea treptată din exploatare a unor capacităţi energetice pe bază de cărbune.
Aceste obligaţii au fost transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 108/2022 şi OUG nr. 20/2026 privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic.
Nota de fundamentare a OUG nr. 20/2026 precizează explicit că România avea obligaţia implementării Jaloului 114 şi a Ţintei 119 privind retragerea unor capacităţi energetice pe bază de lignit şi huilă.
In ceea ce priveste riscul suspendării fondurilor europene, documentele oficiale arată fără echivoc că neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin PNRR putea conduce la:
- blocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR;
- suspendarea unor fonduri europene importante;
- aplicarea unor penalităţi financiare de sute de milioane de euro.
Comisia Europeană a semnalat explicit existenţa unor situaţii de „reversibilitate” a procesului de decarbonizare şi a solicitat autorităţilor române măsuri care să demonstreze caracterul ireversibil al acestui proces.
Referitor la solicitările oficiale adresate CET Govora, documentele oficiale arată că Ministerul Energiei a solicitat în mod expres implementarea măsurilor privind modificarea licenţelor şi respectarea calendarului de retragere a unor capacităţi energetice.
Memorandumul aprobat de Guvernul României privind deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR prevedea explicit măsurile necesare pentru respectarea Ţintei 119 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Prin adresa oficială transmisă către CET Govora de către Ministerul Energiei, înregistrată la Cabinetul Ministrului sub nr. 1378/BCI/11.03.2026, se solicită în mod expres:
„Modificarea licenţei CET Govora până cel târziu la data de 20 martie a.c., în sensul reducerii perioadei de valabilitate a acesteia până cel târziu la 31 august 2026.”
În aceeaşi adresă se precizează explicit:
„Având în vedere cele de mai sus, vă adresăm rugămintea să dispuneţi cele necesare pentru ducerea la îndeplinire a acestor prevederi.”
Această solicitare nu reprezenta o simplă opţiune administrativă, ci punerea în aplicare a unui Memorandum aprobat de Guvernul României privind măsurile necesare pentru deblocarea Cererii de plată nr. 4 din PNRR şi respectarea Ţintei 119 privind decarbonizarea sectorului energetic.
Totodată, documentele oficiale arată că aceste măsuri au fost solicitate în mod direct de Comisia Europeană, în cadrul procedurilor de evaluare a jaloanelor PNRR, existând riscul unor penalităţi financiare majore şi al suspendării unor finanţări europene în cazul neimplementării acestora.
În aceste condiţii, conducerea CET Govora avea obligaţia legală şi administrativă de a pune în aplicare măsurile comunicate de Ministerul Energiei şi aprobate la nivel guvernamental.
Afirmaţiile potrivit cărora CET Govora ar fi fost „sacrificată voluntar”, „autosabotată” sau ar fi acţionat unilateral ignoră complet cadrul juridic şi administrativ existent.
Faptul că anumite capacităţi energetice puteau beneficia temporar de derogări sau prelungiri nu înseamnă că operatorii energetici puteau ignora obligaţiile asumate de România prin legislaţia europeană şi prin PNRR.
Orice eventuală derogare sau prelungire putea fi acordată exclusiv în condiţiile aprobate de Guvernul României şi acceptate de Comisia Europeană.
In concluzie, conducerea CET Govora a acţionat în executarea unor obligaţii legale şi administrative rezultate din legislaţia europeană, obligaţiile asumate prin PNRR, actele normative adoptate de statul român şi solicitările Ministerului Energiei.
Acreditarea ideii că întreaga responsabilitate ar aparţine exclusiv conducerii locale reprezintă o prezentare incompletă şi denaturată a realităţii juridice şi instituţionale.
Facem precizarea ca orice analiză serioasă şi onestă trebuie să pornească de la cadrul legal real şi de la documentele oficiale, nu de la insinuări sau teorii speculative privind presupuse interese ascunse.
Într-un subiect atât de sensibil pentru comunitate, angajaţi şi siguranţa sistemului energetic, informarea publicului trebuie făcută responsabil, complet şi echilibrat, cu prezentarea tuturor documentelor şi obligaţiilor legale existente, nu doar a unor interpretări selective.
