PIB-ul României a pierdut în primul trimestru 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar comparativ cu ultimele trei luni din 2025 economia a scăzut cu 0,2%, continuând astfel evoluţia negativă din ultimele trei trimestre.

Conform INS, economia României a crescut anul trecut cu 0,7%, iar rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la 10,7%, mai mult cu 3,1% faţă de decembrie 2025, fiind a nouă lună consecutivă cu creşteri ale preţurilor de peste 9%

Aceste date negative au determinat analiştii BCR să-şi modifice prognozele, cu intrarea României într-un scenariu recesionist. Ei văd pentru acest an o contracţie de 0,3% a PIB, faţă de o creştere 0,3% la precedenta prognoză, şi au ridicat anticiparea pentru inflaţia de la sfârşitul anului la 5,9%, faţă de estimarea de 3,7% din ianuarie.

În această situaţie economică şi politică incertă, care a împins euro miercurea trecută la un maxim de 5,2688 lei, pune BNR în faţa unor decizii importante.

Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, atrage atenţia într-un articol intitulat „«Inflaţia Ormuz» – noua provocare în ecuaţia politicii monetare”, asupra efectelor conflictului din Golful Persic şi strangularea circulaţiei comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.

Viceguvernatorul BNR estimează „pentru finalul acestui an creşteri de 1,5 – 2 puncte procentuale – inflaţia Ormuz – peste traiectoriile de inflaţie proiectate în absenţa şocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund”, precizând că poziţia băncii centrale este o „reacţie de tip wait-and-see” („aşteptăm şi vedem”).

La jumătatea acestei săptămâni, am asistat la a cincea şedinţă consecutivă de apreciere a monedei naţionale. Piaţa locală s-a deschis la 5,20 lei iar cotaţiile au urcat treptat aproape de 5,21 lei, astfel că media euro a coborât de la 5,2103 la 5,2056 lei.

Prognozele băncilor privind evoluţia cursului euro anticipează pentru sfârşitul anului o creştere a cursului euro la 5,20 – 5,25 lei, care se încadrează în observaţiile precedente ale oficialilor BNR care recunoşteau o supraapreciere a leului de 5%.

Cei de la BCR atrag atenţia asupra faptului că „deprecierea suplimentară a leului reprezintă un risc în sus pentru perspectiva inflaţiei, deşi deocamdată cursul de schimb pare să se fi stabilizat."

Înainte cu câteva zile de şedinţa de politică monetară a BNR, viceguvernatorul Cosmin Marinescu explică că „o intervenţie acum, prin înăsprirea condiţiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele îşi vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.”

Dealerii bancari se aşteaptă ca dobânda de politică monetară să nu fie modificată în acest an, urmând ca o primă tăiere să fie efectuată în trimestrul al doilea din 2027.

La fel ca la jumătatea săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Vizita în China a preşedintelui american a oferit un impuls dolarului, înainte de publicarea datelor privind preţurile industriale din SUA. Euro s-a retras la 1,1696 – 1,1742 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,4352 la 4,4479 lei.

Media francului elveţian a urcat la 5,6851 lei iar cea a lirei sterline la 6,01 lei.

Preţul gramului de aur a urcat de la 669,8599 lei la 671,7109 lei, sub vârful de 680,6943 lei, atins joia trecută. În pieţele specializate, metalul galben fluctua între 4.676 şi 4.728 dolari/uncie.