Ultimele trei şedinţe ale pieţei valutare au fost marcate de aprecierea leului, consecinţă a semnalelor venite din mediul politic local, de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc existent în piaţa locală dar şi de marcările de profit.

Criza politică apărută după votarea moţiunii de cenzură care l-a avut drept ţintă pe premierul Bolojan, a produs o presiune mare asupra cursului de schimb, comparabilă cu cea din mai 2025 apărută după demisia prim-ministrului Ciolacu şi anunţarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Miercurea trecută, media euro a atins un maxim istoric de 5,2688 lei, mai mult cu 17 bani faţă de ultima şedinţă din 2025. Au urmat trei şedinţe de apreciere a leului, iar media de la începutul acestei săptămâni a coborât de la 5,2364 la 5,2222 lei. Piaţa s-a deschis la 5,20 lei însă tranzacţiile ulterioare au ridicat euro până la 5,226 lei.

Lichiditatea ridicată din piaţa monetară s-a reflectat în volumul de depozite pe care le-a acceptat BNR zilnic de la băncile comerciale. Acestea s-au ridicat în aprilie la peste 30 miliarde lei, ceea ce a asigurat stabilizarea nivelului indicilor ROBOR.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,86%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94%, iar cel la 12 luni la 6,0%.

Calmul din piaţa monetară şi scăderea dobânzilor la care se poate împrumuta România prin intermediul titlurilor de stat la 10 ani, a permis Trezoreriei să atragă lunea aceasta 669,6 milioane lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat cu scadenţa în iulie 2033, la un randament mediu anual de 6,86%/an. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,18 miliarde lei, faţă de o valoarea programată de 400 milioane lei.

Înainte de întâlnirea dintre preşedintele Trump şi preşedintele Xi, de la care se aşteaptă o eventuală schimbare a situaţiei din Golful Persic, la care poate contribui şi coaliţia pe care o doreşte Franţa care să asigure navigaţia liberă prin strâmtoarea Ormuz.

Euro se tranzacţiona în culoarul 1,1748 – 1,1782 dolari, valori apropiate de cele de vineri. Cursul monedei americane a coborât de la 4,4423 la 4,4371 lei, faţă de un vârf de 4,4746 lei atins miercurea trecută.

Joia trecută, francul elveţian a atins al cincilea maxim consecutiv de 5,7518 lei, pentru ca lunea aceasta media să coboare la 5,6989 lei.

Lira sterlină, care a urcat la jumătatea săptămânii trecute la 6,0960 lei, a alunecat luni de la 6,0575 la 6,0355 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 673,5117 lei la 664,7713 lei, în uşoară creştere faţă de începutul săptămânii când preţul a fost stabilit la 653,2534 lei. În pieţele specializate, metalul galben fluctua în culoarul 4.648 – 4.706 dolari.

Media monedelor din regiune se deprecia marginal la 4,2386 zloţi/euro, respectiv 355,17 forinţi/euro.

În ultimele două săptămâni bitcoin s-a aflat pe o pantă ascendentă şi a testat pragul de 83.000 dolari. Lunea aceasta, principala criptomonedă fluctua între 80.511 şi 82.304 dolari, evoluţie influenţată de dorinţa administraţiei Trump de a crea o rezervă strategică de bitcoin, urmând a cumpăra în următorii cinci ani 200.000 de bitcoin/an. Ethereum se tranzacţiona la începutul săptămânii între 2.314 şi 2.373 dolari.