Totul a început într-o zi de primăvară, pe 12 martie, când Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” a devenit laboratorul de lansare al Proiectului-Pilot LaserMind. Această iniţiativă, orchestrată de asociaţia Emblematic România în parteneriat cu gigantul ştiinţific de la Măgurele - Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), girată în plan local de autoritatea fizicianului prof. dr. Dorel Mihai Constantinescu, şi-a propus o misiune îndrăzneaţă: să dărâme zidurile dintre manualele şcolare şi cercetarea de frontieră. Nu a fost doar o lansare de proiect, ci o invitaţie adresată minţilor tinere de a privi direct în „inima” luminii, acolo unde laserii de mare putere rescriu legile fizicii şi ale viitorului.
Popas la Palat: Inovarea, între protocol şi pasiune
Marţi, 21 aprilie 2026, de Ziua Mondială a Creativităţii şi Inovării, porţile Palatului Cotroceni s-au deschis pentru a găzdui DeepTech Romania Forum 2026. Sub cupola solemnă a Sălii Unirii, ecoul istoriei s-a împletit cu zumzetul tehnologiei de ultimă oră. Într-un cadru de înalt patronaj prezidenţial, evenimentul a devenit un punct de convergenţă pentru elite: de la miniştri şi cercetători, la tineri antreprenori care transformă liniile de cod în scuturi cibernetice şi biotehnologii salvatoare.
Garda tânără a Vâlcii: Întâlnire cu viitorul la nivel înalt
Printre invitaţii de marcă s-au numărat „ambasadorii” inteligenţei vâlcene. Elevii Tudor Mihai Calotescu Băluţeanu, Elena Nataşa Grigorescu, Maria Carla Idiţoiu, Ştefan Rafael Zamfir, Fabian Ştefan Cicu, Ştefan Ioan Şeuleanu şi Denis Marian Braviceanu (Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”), alături de Mateo Băjean şi Ştefan Marian Drosu (Colegiul Naţional de Informatică „Mircea cel Bătrân”), au reprezentat noua generaţie de gânditori critici.
Însoţiţi de pasiunea prof. Ioana Bianka Bebu şi de rigoarea doamnei inspector şcolar Maria Gabriela Ionescu, aceşti tineri nu au fost doar spectatori, ci participanţi activi la dialogul despre suveranitatea tehnologică a României.
Tinerii n-au stat doar în spate să asculte discursuri. S-au plimbat printre standuri, au văzut drone, sisteme anti-dronă şi tot felul de roboţi româneşti. S-au intersectat cu antreprenori de succes, cu oameni din Guvern şi chiar cu preşedintele Nicuşor Dan, care a venit să vadă ce proiecte mai fierb în laboratoarele româneşti.
Dialoguri la graniţa dintre vis şi realitate
Momentul culminant a fost marcat de prezenţa Preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, care a zăbovit în faţa standurilor cu drone, sisteme robotice şi soluţii de securitate. Elevii au avut privilegiul rar de a discuta direct cu şeful statului şi cu inventatori de succes, înţelegând că drumul de la o idee abstractă la un produs cu utilitate duală - civilă şi militară - este pavat cu perseverenţă şi viziune.
Dincolo de poze şi protocol, elevii au prins mesajul principal: România chiar are potenţial în tehnologie (AI, securitate cibernetică, biotehnologie). Important e ca ideile bune să nu rămână în caiete, ci să devină produse pe care să le folosim cu toţii, de la aplicaţii civile până la echipamente pentru armată.
Promisiunea pentru decembrie: Un sfârşit care este, de fapt, un început
În cadrul forumului, Andrei Alexandru, Secretar de stat în Ministerul Cercetării, în acelaşi timp şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare, a adus o veste aşteptată: proiectul LaserMind îşi va finaliza etapa actuală în luna decembrie a acestui an. Însă, aşa cum sublinia Camelia Botezatu, preşedinta Emblematic România, LaserMind este mai mult decât un grafic de activităţi; este o punte peste timp. „Înseamnă să oferim tinerilor şansa de a descoperi, devreme, drumul lor!”, a precizat pentru „Săptămâna în Oltenia”, organizatoarea, subliniind legătura vitală dintre infrastructura ştiinţifică şi capitalul uman.
Postfaţă: Lecţia de dincolo de manuale
Pentru elevii de la „Lahovari” şi „Mircea cel Bătrân”, vizita la Cotroceni nu a fost doar o excursie în capitală, ci o revelaţie. N-a fost doar o bifă în portofoliu, ci o confirmare că viitorul se construieşte cu minte şi curaj.
S-au întors la Râmnicu Vâlcea purtând în minte nu doar imagini cu tehnologii „deep tech”, ci convingerea că cercetarea românească poate conta la scară globală. Au învăţat că între un laborator şcolar şi Sala Unirii distanţa se măsoară în curajul de a inova.
