România asistă, în primăvara anului 2026, la transformarea unui vis de decenii în realitate de beton şi oţel. Cel mai ambiţios proiect de infrastructură al ţării nu mai este doar o schiţă pe planşetele inginerilor, ci un organism viu care pulsează între versanţii abrupţi. Secţiunea Boiţa - Cornetu se profilează ca o adevărată „probă de foc”, unde măiestria constructorilor se măsoară în capacitatea de a domina un relief capricios, concentrând o densitate impresionantă de viaducte şi tuneluri pe o distanţă de doar 31 de kilometri.
Avangarda de sub stâncă: tunelurile Boiţa şi Robeşti
În acest peisaj dominat de stâncă, Tunelul Boiţa (Câineni) joacă rolul unei porţi strategice; deşi de dimensiuni reduse, el reprezintă cheia de boltă care permite utilajelor grele să înainteze în măruntaiele muntelui. Mai departe, ecoul utilajelor răsună ritmic în galeriile de la Robeşti. Aici, asocierea turcă Mapa - Cengiz a reuşit o performanţă notabilă, forând peste 600 de metri în fiecare galerie, semn că disciplina tehnologică poate ţine pasul cu termenele ambiţioase impuse de inima Carpaţilor.
Cornetu - Tigveni: gigantul de 37 de Kilometri
Dacă secţiunea anterioară este testul de rezistenţă, lotul 3, Cornetu - Tigveni, este colosul acestui proiect. Cu o lungime de 37,4 km şi o valoare record, acest tronson este epicentrul efortului naţional de construcţie. Sub coordonarea asocierii Webuild - Tancrad, şantierul a devenit un furnicar uman: peste 1.500 de oameni şi 300 de utilaje grele modelează relieful, atingând deja un prag de execuţie de 12%. Este un efort herculean care redefineşte limitele ingineriei româneşti.
Ofensivă pe 15 fronturi: relieful, învins de tehnologie
Dimensiunea şantierului este de-a dreptul impresionantă. Nu vorbim despre o simplă lucrare, ci despre un atac simultan pe 15 puncte critice, dintr-un total de 54 de structuri complexe. Sute de utilaje remodelează relieful secundă de secundă, transformând un peisaj sălbatic în fundamentul viitoarei autostrăzi.
Inima de piatră a Carpaţilor: recorduri şi forţă brută pe Valea Oltului
Sectorul cel mai spectaculos al noii autostrăzi prinde contur sub presiunea utilajelor de mare tonaj, având ca piesă centrală un proiect de anvergură istorică: Tunelul Poiana. Cu o lungime de 1,7 kilometri, acesta este destinat să devină cea mai lungă trecere subterană rutieră din România.
Ingineria modernă nu ignoră însă mediul înconjurător. Ecoductul Călineşti se ridică deja ca o punte de salvare pentru faună, o structură vitală care va permite animalelor să traverseze coridorul de viteză în siguranţă. Pe întreg tronsonul, peisajul este dominat de macarale: 12 viaducte sunt în lucru simultan, făcând parte dintr-un ansamblu impresionant de 28 de structuri majore de artă.
Totuşi, muntele nu se lasă cucerit uşor. În Valea Băiaşului, solul instabil a transformat şantierul într-un câmp de luptă tehnic. Pentru a „îmblânzi” terenul capricios, constructorii au recurs la foraje de mare adâncime şi soluţii de consolidare extremă, demonstrând că fiecare metru de asfalt câştigat aici este o victorie a preciziei asupra imprevizibilului.
Pulsul de oţel din miezul muntelui: marşul cârtiţelor
Deşi excavarea iniţială la Robeşti a implicat utilizarea dinamitei pentru a străpunge stânca dură, tehnologia TBM (Tunnel Boring Machine) este vedeta acestui segment montan.
Nu este doar o simplă excavare; este un ritual de mare precizie. Pe măsură ce capul tăietor macină granitul, utilajul se comportă ca o adevărată fabrică mobilă. Într-un proces complex, TBM-ul „îmbracă” muntele pe interior, montând inelele de beton cu o fineţe milimetrică, pecetluind drumul imediat ce acesta este cucerit. Acolo unde omul şi explozibilul lăsau margini neregulate, „Cârtiţa” lasă în urmă o structură de rezistenţă desăvârşită.
În timp ce sus, pe creste, natura rămâne neatinsă, în adâncuri se recuperează zilnic câte 10-12 metri de întuneric.
Strategia „Made in Site”: fabricile de grinzi care accelerează termenele
Pentru a respecta borna simbolică a anului 2027, asocierea Webuild - Tancrad a eliminat complet logistica greoaie. La Racoviţa şi Cepari au apărut veritabile hub-uri industriale: fabrici proprii de grinzi şi segmente prefabricate. Producţia direct la sursă elimină transporturile gigantice pe drumurile publice şi asigură un flux continuu de materiale.
Un test de forţă de 5,3 miliarde de lei
Aceasta nu este doar o investiţie masivă în infrastructură, ci o demonstraţie de putere inginerească. Cu un buget de peste 5,3 miliarde de lei, sectorul de autostradă devine cel mai dinamic laborator tehnologic din ţară, unde eficienţa şi inovaţia rescriu regulile construcţiilor în România.
Finalul calvarului de pe Valea Oltului
Miza strategică depăşeşte simpla turnare a asfaltului. Finalizarea secţiunilor montane în orizontul anilor 2028-2029 va însemna eliminarea definitivă a „gâtului de gâfâială” de pe Valea Oltului. DN7, drumul care a testat nervii a generaţii de şoferi, va avea în sfârşit o alternativă rapidă şi sigură. Nodul rutier Cornetu va deveni astfel punctul de descărcare strategic care va lega fluiditatea autostrăzii de vechile artere, marcând sfârşitul izolării rutiere a Transilvaniei de sudul ţării.
