Marţi se va desfăşura şedinţa de politică monetară a BNR. Economiştii nu se aşteaptă la o modificare a dobânzii cheie, în condiţiile în care România nu va fi ocolită de majorarea inflaţiei şi intrarea în recesiune a economiei mondiale, consecinţă a războiului din Golful Persic, care a tăiat peste 20% din aprovizionarea cu ţiţei şi gaze la nivel mondial.
Leul a avut o evoluţie uşor pozitivă, după ce la sfârşitul săptămânii trecute, agenţia S&P Global Ratings a confirmat notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă.
Tranzacţiile din piaţa locală se realizau în culoarul 5,096 – 5,98 lei iar cursul monedei unice a scăzut de la 5,0978 la 5,0961 lei faţă de 5,0989 lei, lunea trecută.
În aşteptarea deciziei de politică monetară a BNR, dealerii bancari erau prudenţi. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.
Chiar dacă băncile şi clienţii acestora nu se mai înghesuie să cumpere titluri de stat româneşti, consecinţă a menţinerii inflaţiei în jurul pragului de 10%, Finanţele au reuşit să se împrumute după seceta din martie.
La prima licitaţie, Trezoreria a atras 498,1 milioane lei cu scadenţa în septembrie 2026, peste valoarea programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,13%. La a doua, Finanţele s-au împrumutat cu încă 375 milioane lei, sumă scadentă în aprilie 2035, peste valoarea programată de 300 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă de 6,94%.
Multe pieţe din Occident erau închise lunea aceasta, cu prilejul Sărbătorii Pascale, astfel că volatilitatea perechii euro/dolar era minimă.
Euro se tranzacţiona între 1,1505 şi 1,1569 dolari, valori apropiate de cele de vineri, chiar dacă BCE a menţinut joi principala sa dobândă, cea la facilitatea pentru depozitele bancare, la 2% faţă de 3,50 – 3,75% în Statele Unite. În piaţa locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4169 la 4,4092 lei, faţă de 4,4354 lei, la începutul săptămânii trecute.
BCE a estimat că majorarea preţurilor la energie va provoca o creştere a inflaţiei la 3,1% în trimestrul al doilea din 2026, după care se va retrage în toamnă la 2,8%.
Analiştii anticipează o tendinţă de apreciere a dolarului, moneda prin care se tranzacţionează materiile prime energetice, ce beneficiază de creşterea actuală a preţurilor şi de faptul că SUA este unul dintre cei mai mari producători mondiali. Iar economia americană răspunde mai bine la şocurile actuale, rata şomajului din martie coborând de la 4,4% la 4,3%.
Cursul francului elveţian a scăzut de la 5,5318 la 5,5296 lei, faţă de 5,5483 lei, la începutul săptămânii trecute, iar cel al lirei sterline de la 5,8451 la 5,8445 lei comparativ cu 5,8719 lei, lunea trecută.
Creşterea metalului galben la 4.600 – 4.707 dolari/uncie a ridicat preţul gramului de aur de la 664,0863 la 666,3626 lei.
Uşoara depreciere a monedei americane, pe fondul revenirii apetitului pentru risc, au influenţat pozitiv evoluţia criptomonedelor. Bitcoin a urcat la 68.776 – 70.189 dolari, respectiv a ethereum la 2.108 – 2.170 dolari.