Pentru finalul acestui an, majoritatea prognozelor făcute de bănci văd cursul euro în jurul pragului de 5,15 lei, existând însă riscuri ca acesta să urce spre 5,20 lei, în condiţiile unei posibile crize politice locale, rezultat al părăsirii guvernării de către PSD, ceea ce ar putea reamplifica nivelul deficitelor, dar şi a situaţiei geopolitice, mai ales explozia preţurilor la ţiţei.

La începutul acestei săptămâni, nivelul aversiunii faţă de risc a fost unul moderat, ceea ce a asigurat o relativă stabilitate a monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul euro a scăzut marginal de la 5,0991 lei, maximul ultimelor zece luni, la 5,0989 lei, valoare identică cu cea de lunea trecută. Tranzacţiile se realizau între 5,097 şi 5,099 lei.

Săptămâna viitoare se va desfăşura şedinţa de politică monetară a BNR. Dealerii bancari se arată prudenţi în condiţiile în care se anticipează menţinerea inflaţiei la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, motiv pentru majoritatea analiştilor prognozează pentru a doua parte a anului o primă tăiere a dobânzii de referinţă.

În aceste condiţii, în ultima săptămână, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.

Finanţele au reuşit să se împrumute la ultima licitaţie de titluri de stat din martie cu 356 milioane lei, faţă de o valoare programată de 400 milioane lei. Suma mai mică atrasă este consecinţa nivelului ridicat de dobândă care a trebuit să fie acceptat până la scadenţa din aprilie 2020, care s-a ridicat la 7,04%/an. Dezinteresul actual pentru achiziţia de bonuri româneşti a făcut volumul ofertelor de cumpărare să fie de doar 471 milioane lei.

De altfel, investitorii străinii şi-au redus achiziţiile de titluri româneşti în decembrie la circ 19%, faţă de 26% din datoria publică în 2023.

Dolarul îşi menţine rolul de „monedă refugiu”, în ciuda cacofoniei declaraţiilor făcute de preşedintele Trump, cea mai controversată fiind aceea că negociatorii iranieni, care participă la discuţiile din Pakistan, „imploră” semnarea unui armistiţiu, în timp ce Teheranul a anunţat că refuză orice acord.

Euro a coborât la 1,1484 – 1,1521 dolari, după creşterea de lunea trecută la 1,1631 dolari. În piaţa locală, cursul monedei americane a fost stabilit la 4,4354 lei, faţă de un minim de 4,3913 lei, miercurea trecută.

Menţinerea monedei elveţiene în jurul pragului de 0,92 franci/euro a provocat scăderea mediei la 5,5483 lei, faţă de 5,5921 lei, la începutul săptămânii trecute. Cursul lirei sterline a fluctuat în ultima săptămână într-un culoar de circa 2 bani, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 5,8719 lei.

Preţul gramului de aur a crescut de la 628,9913 lei la 646,3493 lei, faţă de 609,2766 lei, în urmă cu o săptămână. Această evoluţie este consecinţa aprecierii monedei americane şi a metalului galben la 4.420 – 4.581 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit modest la 4,2832 zloţi/euro iar a celei maghiare s-a depreciat marginal la 389,48 forinţi/euro.

Aprecierea monedei americane a fragilizat piaţa criptomonedelor. Bitcoin a scăzut până la 65.764 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.980 dolari.