Preţul gramului de aur a coborât de la 659,4329 lei la 609,2766 lei, faţă de 713,6591 lei, în urmă cu o săptămână.
Evoluţia poate fi pusă pe seama deprecierii de luni a metalului galben, unde de la un vârf de 4.534 dolari uncia a scăzut la 4.099 dolari, faţă de 5.275 – 5.420 dolari, la începutul lui martie, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins în 29 ianuarie.
Procesul se datorează revenirii în prim plan a dolarului, principala monedă utilizată în comerţul cu petrol şi gaze naturale, în urma conflictului din Iran, a închiderii strâmtorii Ormuz şi atacarea de către Iran a instalaţiilor de procesare din ţările apropiate.
Aprecierea dolarului a afectat şi francul elveţian. Cursul acestuia a crescut modest lunea aceasta de la 5,5919 la 5,5921 lei, faţă de 5,6621 lei în data de 9 martie.
La nivel regional, s-a observat o tendinţă de depreciere a monedelor, la 4,2867 zloţi/euro, respectiv 394,68 forinţi/euro, influenţată de ultimatumul dat Iranului de SUA în privinţa blocării traficului maritim în regiunea Golfului.
În cazul monedei naţionale, cursul euro a urcat de la 5,0951 la 5,0989 lei, faţă de 5,0949 lei, în urmă cu o săptămână. Înainte de deschiderea pieţei locale, cotaţia euro a scăzut până la 5,072 lei, iar apoi tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,094 – 5,099 lei.
O medie mai ridicată a fost atinsă la jumătatea lunii mai 2025, înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Prezent la un eveniment financiar, Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a atras atenţia asupra situaţiei în care se află piaţa. „Evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte”, a spus viceguvernatorul, care a precizat că ea „va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului.” Acesta a atras atenţia asupra instabilităţii politice locale: „În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni şi nelinişti se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creşterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar şi în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînţeles, trebuie să le evităm.”
După mai multe săptămâni în care statul nu s-a putut împrumuta din piaţa locală, unde s-a observat o reducere semnificativă a lichidităţii din segmentul monetar, băncile preferând să ţină „banii la ciorap”, lunea aceasta Trezoreria a spart gheaţa.
Finanţele au atras lunea aceasta 400 milioane lei cu scadenţa martie 2027, pentru care au acceptat o dobândă medie anuală de 6,44%. Volumul ofertelor de cumpărare s-a ridicat la aproape 1,3 miliarde lei.
Nivelul indicilor ROBOR a fost stabil săptămâna trecută. Însă, zilele acestea companiile plătesc salariile şi taxele la bugetul de stat, iar majorarea cererii de lei a ridicat indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,87 la 5,88%, iar pe cel la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,94 la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.
Decizia lui Donald Trump de a prelungi ultimatumul dat Iranului în privinţa traficului maritim în regiune, a detensionat pieţele, iar euro s-a apreciat imediat de la 1,1485 la 1,1618 dolari. În piaţa locală, cursul dolarului a urcat de la 4,4087 la 4,4373 lei, sub media de acum o săptămână de 4,4419 lei.