Comuna Mihăeşti nu se remarcă doar prin dezvoltarea economică din ultimii ani, ci şi printr-un patrimoniu cultural şi istoric deosebit, fiind una dintre localităţile cu cele mai multe obiective de interes naţional din judeţul Vâlcea.
Cu peste 7.000 de locuitori în acte şi aproape 10.000 neoficial, Mihăeşti este cea mai populată localitate rurală din judeţ şi se află într-o poziţie aparte, fiind practic încercuită de patru centre urbane: municipiul Râmnicu Vâlcea, oraşele Băbeni, Ocnele Mari şi staţiunea Băile Govora. În acest context, transformarea comunei într-un viitor oraş reprezintă o provocare, dar şi o direcţie firească de dezvoltare.
Localitatea are o încărcătură istorică importantă, fiind legată de nume marcante ale istoriei României. Aici se află Conacul Vintilă Brătianu, actualul Spital de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu”, amplasat într-un parc dendrologic deosebit, cu specii variate de arbori, precum tei, cireşi sălbatici, molizi sau pini.
Tot în Mihăeşti îşi are originile o parte importantă din tradiţia culturală şi religioasă românească. În zona Govora a funcţionat Academia Ecleziastică de la Mănăstirea Govora, un important centru de cultură şi tipar, unde au fost realizate lucrări de referinţă pentru limba română.
7 obiective de patrimoniu naţional
Comuna Mihăeşti deţine nu mai puţin de şapte monumente de patrimoniu, care atestă bogăţia istorică a zonei:
Conacul din secolul al XIX-lea al familiei Brătianu, situat în satul Mihăeşti (actualul Spital TBC);
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Govora, adusă în anul 1804 din Genuneni – Frânceşti;
Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Bârseşti, construită în 1736, cu fresce originale din 1809;
Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Negreni, ridicată în 1778, cu pridvor şi clopotniţă adăugate în 1824;
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Măgura, construită în 1834;
Biserica cu dublu hram „Sfântul Ioan Botezătorul şi Sfântul Nicolae” din satul Buleta, ridicată în 1838, care păstrează picturi murale originale;
Mănăstirea Govora, unul dintre cele mai importante aşezăminte monahale din zonă.
Mănăstirea Govora, simbol al istoriei şi spiritualităţii
Mănăstirea Govora, situată la confluenţa râului Govora cu pârâul Hinta, are hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi a fost ctitorită în prima jumătate a secolului al XV-lea de voievodul Vlad Dracul. De-a lungul timpului, a trecut prin perioade dificile, fiind devastată în anul 1440, dar refăcută ulterior, cel mai important moment de restaurare având loc în timpul domniei lui Matei Basarab (1640–1645).
Ansamblul monahal impresionează şi astăzi prin iconostasul din lemn sculptat şi poleit, precum şi prin lucrările de restaurare realizate în perioada 1957–1969.
