Leul a avut un început de săptămână solid, însă Ministerul Finanţelor nu a reuşit, din nou, să se împrumute din piaţa locală, din cauza dobânzilor mari solicitate de bănci şi clienţii acestora.
În opinia membrilor CFA România, inflaţia ar putea depăşi uşor pragul de 10%, tendinţa urmând a se inversa începând cu august, pentru ca la sfârşitul anului să se plaseze la 7 – 8%, faţă de prognoza de 3,9% făcută de BNR în ultimul său Raport asupra inflaţiei.
Direcţia negativă pe care o are inflaţia, care s-a menţinut în ianuarie peste pragul de 9%, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, a ridicat dobânzile solicitate de cei interesaţi să achiziţioneze titluri de stat româneşti.
A fost a cincea şedinţă consecutivă în care Trezoreria nu a reuşit să se împrumute din piaţa locală, prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2031 care a avut o valoare programată de 600 milioane lei şi a uneia scadentă în iulie 2028 cu o valoare programată de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat doar la 300 milioane lei.
În opinia analiştilor prima tăiere a dobânzii de politică monetară va fi făcută în august, faţă de mai – iunie în cazul anticipărilor precedente, ceea ce are ca efect creşterea costurilor în cazul celor care au de plătit rate la credite.
În aceste condiţii, nivelul indicilor ROBOR au revenit spre pragul de 6%, după ce acestea s-au apropiat de 5,5%, echivalentul dobânzii pe care o primesc băncile comerciale pentru depozitele pe care le plasează la BNR.
La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, faţă de 5,90%, lunea trecută. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,93 la 5,94% aproape de pragul de 5,95% stabilit în 9 martie iar cel la 12 luni stagnează de o săptămână la 6,0%.
Cursul euro a urcat modest de la 5,0947 la 5,0949 lei, într-o şedinţă în care transferurile se efectuau în culoarul 5,093 – 5,096 lei. Lunea trecută media crescuse la 5,0979 lei.
Media monedei americane a scăzut marginal de la 4,4429 la 4,4419 lei, faţă de 4,4111 lei în urmă cu o săptămână. Aprecierea leului s-a datorat creşterii euro, pe fondul marcărilor de profit, de la minimul ultimelor zece luni de 1,1420 dolari la 1,1488 dolari.
Deprecierea euro de săptămâna trecută se datorează anticipărilor privind politica monetară a Rezervei Federale americane. Un raport Goldman Sachs prognozează că Fed ar putea opera două reduceri ale dobânzii, care fluctuează din decembrie trecut în culoarul 3,50 – 3,75%, abia în septembrie şi apoi decembrie, faţă de iunie şi septembrie, în cazul anticipărilor anterioare.
Francul elveţian a început săptămâna trecută cu un maxim istoric de 5,6621 lei, dar a scăzut lunea aceasta de la 5,6401 la 5,6344 lei.
Media lirei sterline a scăzut lunea aceasta de la 5,8949 la 5,8931 lei, comparativ cu 5,8820 lei în urmă cu o săptămână.
Scăderea metalului galben la 4.968 – 5.036 dolari/uncie a coborât preţul gramului de aur de la 727,9905 lei la 713,6591 lei.
Bitcoin s-a consolidat la începutul acestei săptămâni peste pragul de 70.000 dolari la 72.315 – 74.445 dolari, faţă de circa 68.500 dolari, lunea trecută. Ethereum fluctua între 2.166 şi 2.304 dolari, în creştere de la 1.950 dolari, în urmă cu o săptămână.
