În data de 10 martie 2026 , Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026, construit pe principii de responsabilitate fiscală, echilibru şi dezvoltare economică sustenabilă. Bugetul este orientat către mediul de afaceri şi relansare economică şi este fundamentat pe un nivel record al investiţiilor publice şi pe o utilizare extinsă a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creşterii economice şi susţinerea comunităţilor locale.

Acesta conţine:
• Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum şi Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2026 şi proiecţia acesteia pe anii 2027-2029;
• Proiectul de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026;
• Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2028.

Promisiunea lui Alexandru Nazare: Un buget pentru creşterea calităţii vieţii şi proiecte de dezvoltare
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilităţii şi al dezvoltării şi reflectă angajamentul Guvernului pentru menţinerea echilibrului între consolidarea fiscală şi susţinerea investiţiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potenţialul de creştere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici şi continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei şi la creşterea calităţii vieţii românilor.
Direcţionarea resurselor către proiecte care generează creştere economică, consolidarea disciplinei financiare şi creşterea transparenţei în gestionarea banilor publici vor asigura menţinerea unei politici fiscale responsabile şi predictibile, în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel european şi cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Ţintele de deficit şi proiecţia Produsului Intern Brut (2026-2027)
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

Strategia de creştere a veniturilor şi eficientizarea colectării fiscale
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente - venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcţia bugetară are la bază venituri stabilizate şi eficientizarea activităţii administraţiei fiscale.

Priorităţi investiţionale şi gestionarea serviciului datoriei
În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiţii şi absorbţia fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condiţiile reducerii deficitului absorbţia unor cheltuieli cu investiţiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.

Sprijin pentru sectoare sociale şi programe prioritare
Bugetul include alocări importante pentru programe sociale şi educaţionale, precum:
• 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
• 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în şcoli;
• 15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilităţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare;
• sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale;
• programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunităţilor locale.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Sprijin pentru mediul de afaceri şi investiţii private
Bugetul este orientat ferm către mediul de afaceri şi relansare economică, atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilităţi pentru profitul reinvestit şi mecanisme moderne de finanţare prin capital de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţării în România.
Bugetul pe 2026 susţine creşterea economică pe termen lung, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiţii publice ridicate, consolidare fiscală graduală şi măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecţiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) şi ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate şi o bază solidă de venituri.
Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum şi pentru stimularea investiţiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiaşi pachet.
Este pentru prima dată când România are programe coerente de atragere de investiţii, care îmbină facilităţi fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor, bonificaţii pentru plata obligaţiilor fiscale şi măsuri de stimulare a pieţei de capital.

Resurse semnificative pentru comunităţile locale

Investiţii record pentru comunităţile locale în 2026: 86,4 miliarde de lei
Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru dezvoltarea comunităţilor şi autorităţilor publice locale - 86,4 de miliarde de lei faţă de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcţionate către proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţările necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu.

Repartizarea a 27,7 miliarde lei din TVA pentru bugetele locale
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanţarea bugetelor locale, dintre care:
• 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale judeţelor;
• 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor Municipiului Bucureşti;
• 880 milioane lei pentru drumuri judeţene şi comunale;
• 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
• 915,6 milioane lei pentru finanţarea învăţământului privat şi confesional acreditat fără taxe.

Repartizarea cotelor din impozitul pe venit către bugetele locale
Distribuirea impozitului pe venit către autorităţile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru judeţe, 63% pentru municipii, oraşe şi comune, 14% pentru fondul naţional de echilibrare, 6% la dispoziţia consiliilor judeţene, iar 2% pentru instituţii culturale precum teatrele, operele şi filarmonicile.

Fundamentele obiective ale mecanismului de echilibrare
Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor şi reţineri diferenţiate, asigurând un management financiar bazat pe date şi modele obiective.

Corectarea Dezechilibrelor Istorice în Finanţarea Capitalei
Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanţare al Municipiului Bucureşti. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare şi a contribuţiei la mecanismul naţional de echilibrare a bugetelor locale.

Reforma Fondurilor: Autonomie şi Dezvoltare prin CGMB
Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă şi mai predictibilă de finanţare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, destinat finanţării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.

Predictibilitate şi planificare multianuală pentru Bucureşti
Prin această abordare se urmăreşte crearea unui cadru bugetar mai stabil şi mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investiţiilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.

Veniturile bugetare proiectate reflectă o bază stabilizată şi o colectare îmbunătăţită

Proiecţii globale: veniturile totale şi ponderea în PIB
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

Rolul strategic al fondurilor europene în finanţarea investiţiilor
Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuţia semnificativă a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţări europene evidenţiază rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget.

Dinamica veniturilor fiscale şi a contribuţiilor sociale (2025-2026)
Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurări sociale înregistrează o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.

Impactul reformelor PNRR şi al angajamentelor europene
Această evoluţie reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum şi pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.

Modernizarea ANAF şi eficientizarea colectării prin digitalizare
Structura veniturilor bugetare evidenţiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale şi îmbunătăţirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administraţiei fiscale şi utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În acelaşi timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene şi PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcţie de ritmul rambursărilor şi al implementării proiectelor.

Cheltuieli şi disciplină fiscal-bugetară

Motoarele creşterii bugetare: investiţii şi datorie, nu birocraţie
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creşterea fiind determinată în principal de investiţii, fonduri europene şi costurile finanţării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creşterea cheltuielilor de funcţionare ale statului.

Povara dobânzilor: costul deficitelor acumulate în contextul pieţelor financiare
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluţia reflectă atât costurile finanţării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât şi menţinerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe pieţele financiare. În aceste condiţii, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o ţintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Disciplina 2026: alinierea la Planul fiscal-bugetar pe termen mediu
Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanţă cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.

Eficientizarea aparatului public: Reducerea ponderii cheltuielilor de personal
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administraţiei publice, orientate spre eficientizarea aparatului public şi temperarea ritmului de creştere al cheltuielilor curente.

Asistenţa socială în 2026: Stabilitate nominală pe fondul creşterii economice
În acelaşi timp, cheltuielile de asistenţă socială se menţin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluţie determinată în principal de creşterea estimată a economiei.

Limitarea cheltuielilor curente: gestionarea bunurilor şi serviciilor sub presiunea inflaţiei
Cheltuielile cu bunuri şi servicii se menţin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condiţiile unui nivel încă ridicat al inflaţiei. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creşterea cheltuielilor curente şi de a utiliza mai eficient resursele publice.

Plafoane de siguranţă: Limitele impuse pentru stabilitatea datoriei publice
Pentru menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabileşte şi o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistenţă socială şi datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârşitul anului 2026.

Transparenţă şi control: Noi mecanisme de monitorizare a banului public
Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare şi transparenţă, inclusiv termene clare pentru raportarea execuţiei bugetare şi aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă şi mai responsabilă a resurselor publice.

Buget de dezvoltare accelerată - un nou record al investiţiilor publice de peste 32 miliarde euro

Investiţii record: Motorul creşterii economice în 2026
Bugetul pentru 2026 pune investiţiile în centrul politicii economice. Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţă de 7,2% în anul precedent.

Fondurile europene şi noul pilon de apărare SAFE
Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinută din fonduri europene, care depăşesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţă de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţărilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităţilor de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militară, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Paşcani - Suceava - Siret şi Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni.

Sprintul final pentru PNRR: Infrastructură şi termene-limită
PNRR rămâne o componentă esenţială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească şi investiţii în energie, eficienţă energetică şi mobilitate urbană.

Optimizare fiscală: Prioritate pentru granturi în detrimentul împrumuturilor
Pentru a maximiza impactul fondurilor europene şi a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanţărilor din granturi faţă de cele din împrumuturi. Această reconfigurare a fost posibilă în urma modificării PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv şi de traiectoria de ajustare agreată cu Comisia Europeană.

Reconfigurare strategică: Finanţare nerambursabilă pentru proiectele critice
În acest proces, Ministerul Finanţelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei şi programele din Valul Renovării, investiţii cu impact major pentru economie şi pentru modernizarea comunităţilor locale.

Structura fondurilor dedicate investiţiilor:
• Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% faţă de anul 2025);
• PNRR - granturi: 41,4 mld. lei (+43% faţă de anul 2025);
• PNRR - împrumuturi: 12,0 mld. lei (se menţin la acelaşi nivel);
• SAFE - împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente şi tehnică militară);
• Programe cu finanţare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % faţă de anul 2025);
• Programe naţionale de finanţare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se menţin aproximativ la acelaşi nivel).

Arhitectură bugetară agilă pentru proiecte strategice şi investiţii rapide
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat şi modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR şi Fondul pentru modernizare; protejează fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanţare; impune termene stricte pentru raportare şi monitorizare în timp real a execuţiei bugetare şi corelează cheltuielile de indicatori de performanţă, standarde de cost şi norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe şi proiecte, astfel încât implementarea investiţiilor să poată fi adaptată rapid în funcţie de ritmul de absorbţie a fondurilor.
Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcţie de fluxurile de finanţare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice şi accelerarea investiţiilor publice.