Perspectiva menţinerii inflaţiei la cote mai mari decât cele anticipate de BNR, care vedea o cădere bruscă a inflaţiei începând cu a doua parte a anului, a provocat creşterea dobânzilor interbancare.

Evoluţia este pusă pe seama inflamării preţurilor la ţiţei care se apropie de pragul de 120 dolari/baril.

Schimbarea direcţiei luate de indicii ROBOR din ultimele luni, se datorează creşterii preţurilor la petrol şi gaze naturale, efect al închiderii strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din necesarul la nivel mondial, urmare a atacării Iranului de către Statele Unite şi Israel.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,88 la 5,90%, faţă de 5,75% în urmă cu o săptămână. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,90 la 5,95%, comparativ cu 5,78%, lunea trecută, iar cel la 12 luni de la 5,97 la 6,0%, în şedinţa de acum o săptămână.

Creşterea indicilor ROBOR nu a permis Finanţelor să se împrumute din piaţa locală, după o lungă perioadă în care sumele atrase au fost mai mari decât cele programate iar dobânzile au cunoscut o scădere constantă.

Prima şedinţă fără rezultate pentru Trezorerie a fost cea de joia trecută, situaţie care s-a repetat lunea aceasta. Suma programată pentru o emisiune de titluri de stat cu scadenţa în octombrie 2029 a fost de 500 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la 505 milioane lei, însă dobânzile solicitate au fost considerate prea mari.

Nivelul ridicat al aversiunii faţă de risc a ridicat cursul euro de la 5,0941 lei la 5,0979 lei, faţă de 5,0981 lei, în urmă cu o săptămână, maxim al ultimelor zece luni. Tranzacţiile din piaţa locală se realizau în culoarul 5,094 – 5,098 lei, după ce în cursul nopţii pe segmentul asiatic a fost atins un minim de 5,074 lei.

Euro a scăzut până la 1,1507 dolari, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul lui noiembrie, în condiţiile în care cererea de monedă americană s-a majorat, pe fondul temerilor că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea prelungi. Aceasta va afecta aprovizionarea cu petrol şi gaze timp de luni de zile, faţă de cele 4 – 6 săptămâni promise anterior de preşedintele Trump. Investitorii mizează şi pe menţinerea dobânzilor de către Rezerva Federală pentru o perioadă mai lungă, în condiţiile creşterii inflaţiei.

În piaţa locală, cursul dolarului a urcat de la 4,3981 la 4,4111 lei, comparativ cu 4,3430 lei, la începutul săptămânii trecute.

Media francului elveţian a urcat de la vechiul maxim de 5,6273 lei la unul nou de 5,6621 lei, mai mult cu 4,3 bani faţă de lunea trecută. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8664 lei la 5,8820 lei, cu o apreciere săptămânală de peste 6,2 bani.

Aprecierea monedei americane a compensat scăderea metalului galben la 5.014 – 5.200 dolari/uncie a ridicat preţul gramului de aur de la 719,3326 lei la 721,9548 lei, faţă de 752,0815 lei, lunea trecută.

Situaţia precară a Ungariei în ceea ce priveşte aprovizionarea cu ţiţei şi gaze, ceea ce se va reflectat în majorarea inflaţiei, a ridicat cursul la 396,97 forinţi/euro, o depreciere săptămânală de aproape 5%. În cazul monedei poloneze media a urcat la 4,2836 zloţi/euro.