Datele economice negative venite la început de săptămână au afectat performanţa leului, după ce vinerea trecută a fost anunţată intrarea României în recesiune tehnică dar şi menţinerea de către agenţia Fitch a ratingului suveran la nivelul BBB- pentru datoria pe termen lung în valută, cu perspectiva negativă.

INS a anunţat menţinerea inflaţiei aproape de pragul de 10%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Rata inflaţiei an/an din ianuarie a fost de 9,6% comparativ cu ianuarie 2025, după ce în decembrie trecut, comparativ cu luna similară din 2024, rata anuală a creşterii preţurilor a fost de 9,7%.

La rândul ei, BNR a prezentat datele datoriei externe totale ce a crescut anul trecut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, în timp ce contul curent al balanţei de plăţi a anului trecut s-a ridicat la 30,127 miliarde euro, faţă de 28,853 miliarde euro în 2024.

Acest val de date nu a permis leului să profite de nivelul mai ridicat al apetitului faţă de risc, care a permis aprecierea altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut de la 5,0943 la 5,0953 lei, chiar dacă cotaţiile din Asia au coborât până la 5,087 lei, atâta timp când cele din piaţa locală au urcat la 5,092 – 5,096 lei, maxime ale ultimelor două săptămâni. Lunea trecută, media a fost stabilită la 5,0934 lei.

Datele economice fundamentale au stopat evoluţia descendentă a indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,83%, cel la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,88% iar cel la 12 luni la 6,06%. La începutul săptămânii trecute, indicii se situau la 5,85%, 5,92% respectiv 6,09%, valori real negative comparativ cu valoarea inflaţiei.
Această evoluţie a dobânzilor interbancare, sprijinită de către BNR prin excesul de lichiditate din piaţă, a permis Trezoreriei să se împrumute la randamente mai mici şi pe scadenţe mai lungi.

Finanţele au atras, într-o primă licitaţie, 536,3 milioane lei, cu scadenţa în iulie 2031, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,11%, în timp ce ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,73 miliarde lei. A doua licitaţie a avut scadenţa în iulie 2040, iar trezoreria s-a împrumutat cu 366,7 milioane lei, faţă de o valoare programată de 400 milioane lei, la un randament mediu anual de 6,64%.

Piaţa americană a fost închisă lunea aceasta cu prilejul Zilei Preşedinţilor, astfel că volatilitatea euro s-a redus la 1,1850 – 1,1875 dolari. În piaţa locală cursul monedei americane a scăzut modest de la 4,2964 la 4,2940 lei, faţă de 4,2955 lei, la începutul săptămânii trecute.

Francul elveţian a atins săptămâna trecută mai multe maxime istorice. Ultimul record de 5,5824 lei a fost înregistrat joia trecută, iar lunea aceasta media a fost stabilită la 5,5781 lei. Cursul lirei sterline a urcat de la 5,8511 la 5,8604 lei, faţă de 5,8461 lei la începutul săptămânii trecute.

Metalul galben se tranzacţiona între 4.966 şi 5.051 dolari/uncie, iar preţul gramului de aur a urcat marginal de la 686,0026 lei la 691,4237 lei, faţă de 689,9950 lei, la începutul săptămânii trecute.

Bitcoin s-a retras joia trecută la aproape 65.000 dolari, la o săptămână după atingerea unui minim 60.000 dolari, pentru prima dată din 2024. La începutul acestei săptămâni culoarul de tranzacţionare era cuprins între 68.148 şi 70.076 dolari.
Ethereum fluctua între 1.949 şi 2.023 dolari.