Solidaritatea nu este pentru cei care o cer, ci pentru cei care o oferă. Nu este pentru cei care nu au unde să se ascundă de faptele lor, ci pentru cei care simt că un om ca şi ei - lovit de foame, de boală şi de nedreptate - are nevoie de sprijin pentru a merge mai departe prin viaţa lor. Solidaritatea nu este o mulţime de oameni în care să te pierzi când eşti urmărit de norme morale ori legislative, ci turnul de veghe al valorilor pe care s-a construit societatea umană. Solidaritatea nu se cere şi nu se impune decât în cartierele rău famate şi în dictaturi. Solidaritatea se naşte în mod natural acolo unde este nevoie de ea şi de solidaritate este întotdeauna nevoie acolo unde marile principii şi valori ale oamenilor sunt în pericol cu adevărat. Mulţumesc tuturor celor care au comentat la articolul anterior, public sau în mod privat. Sunt multe cereri şi strigăte de solidaritate în societatea românească de acum. Fiecare în parte merită un pic de atenţie, o clipă de reflecţie, un minut. Mă număr printre cei care s-au alăturat imediat marilor noastre îngrijorări sociale. Pericolele la care sunt expuşi copiii şi tinerii noştri deschid lista subiectelor în jurul cărora este nevoie de mai multă solidaritate, în mod evident. Din poziţia de parlamentar pe care o ocup, contribui cu iniţiative legislative şi cu atenţia pe care o acord permanent familiilor celor atinşi de flagelul consumului de substanţe interzise. În jurul acestei probleme este nevoie de toată lumea. De familie, în primul rând. De şcoală, de poliţie şi de spital. Cu adicţiile şi dependenţele de acest fel nu se luptă uşor. Sunt mai greu de învins decât hoardele înarmate ale unui duşman militar. Războiul cu adicţiile trebuie să fie un război total. Aşa ceva are nevoie de solidarizarea tuturor. Este măsura puterii noastre de solidarizare, de la primul şi până la ultimul om, de la prima şi până la ultima familie şi de la prima şi până la ultima instituţie a statului român.
Războiul cu adicţiile şi dependenţele produse de consumul de substanţe admise (alcool, tutun), de substanţe interzise (droguri) şi de utilizarea dincolo de limite a noilor tehnologii este provocarea solidarităţii noastre imediate, înainte de a fi prea târziu. Aveţi dreptate. Solidaritatea nu este pentru cei care o cer, ci pentru cei care o oferă. Cu condiţia ca oferta să nu apară prea târziu!

Deputat, Eugen Neaţa!