Lunea aceasta, s-a desfăşurat prima şedinţă de politică monetară a BNR, unde s-a decis menţinerea ratei de referinţă la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Conform comunicatului de presă care a urmat întâlnirii CA al BNR, „actualele evaluări relevă perspectiva descreşterii lente a ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni din 2026” iar efectele majorărilor fiscale din 2025 „se vor epuiza în a doua parte a anului curent”.
În privinţa pericolelor care pot afecta evoluţia leului şi a dobânzilor, comunicatul arată că „incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE”.
Reducerea apetitului pentru risc a afectat performanţa monedelor de la marginea zonei euro, inclusiv a celei naţionale.
Cursul euro a urcat de la 5,0894 la 5,0921 lei, faţă de 5,0856 lei, în urmă cu o săptămână, într-o şedinţă în care tranzacţiile se realizau în culoarul 5,089 – 5,093 lei.
Tendinţa de scădere a inflaţiei, relevată în comunicatul BNR, şi nivelul ridicat al lichidităţii din piaţa monetară a împins din nou în jos dobânzile interbancare.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,0 la 5,98%, faţă de 6,14% la sfârşitul anului trecut. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,09%, comparativ cu 6,28% în ultima şedinţă din decembrie 2025, iar cel la 12 luni de la 6,29 la 6,27%, indice care a încheiat anul trecut la 6,48%.
Scăderea dobânzilor permite Trezoreriei să se împrumute mai ieftin din piaţa locală. Statul a atras lunea aceasta 700 milioane, printr-o emisiune scadentă în februarie 2032, la o dobândă medie anuală de 6,70%.
Investitorii şi-au îndreptat atenţia, la începutul săptămânii, către activele refugiu, precum aurul sau francul elveţian, după ultimele ameninţări tarifare ale administraţiei de la Casa Albă făcute la adresa Europei din cauza Groenlandei.
Reducerea cererii de monedă americană a apreciat euro la 1,1578 – 1,1641 dolari, iar media ei a scăzut de la 4,3816 la 4,3799 lei, comparativ 4,3564 lei, lunea trecută.
Cursul monedei elveţiene a urcat de la 5,4663 la 5,4851 lei, faţă de 5,8643 la începutul săptămânii trecute. Aprecierea celei britanice a fost marginală, de la 5,8745 la 5,8746 lei, faţă de 5,8643 lei, în urmă cu o săptămână.
Majorarea plasamentelor în metalul galben, principalul refugiu în perioadele geopolitice tulburi, a ridicat cotaţia de la vechiul record de 4.628,90 dolari/uncie, atins joia trecută, la cel nou de 4.683 dolari/uncie. Preţul gramului de aur a urcat de la 648,8063 lei la noul maxim istoric de 656,9613 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2231 zloţi/euro iar a celei maghiare la 385,98 forinţi/euro.
Bitcoin s-a retras la 92.199 – 93.641 dolari iar ethereum la 3.181 – 3.282 dolari.
