În urmă cu exact un an de zile, porneam aici o serie de articole dedicate localităţilor vâlcene. Spuneam atunci că „Unul dintre lucrurile pe care ni-l datorăm unii altora este să vorbim despre locurile unde ne-am născut. Să le numim, să le povestim şi să le iubim!”

Reiau, începând de acum, proiectul „Despre Vâlcea şi despre vâlceni” cu aceeaşi credinţă că „Istoria unui loc este istoria comunităţii de oameni care îl locuieşte. Cu fapte şi acte, cum se spune. Atestarea documentară a unei localităţi este prima sa evocare într-un înscris. De cele mai multe ori, înscrisul istoric este ori un document ori o hartă, a căror autenticitate este de netăgăduit.”

Sper ca textele dedicate localităţilor vâlcene să fie primite cu acelaşi interes, nu pentru a fi parcurse ca nişte texte oarecare, ci pentru a fi comentate în fiecare comunitate şi în comunităţile învecinate, cum s-a întâmplat şi în urmă cu un an. Am primit atunci informaţii în completarea celor publicate de mine, corecturi, atunci când a fost cazul, manifestări de surpriză şi de bucurie împărtăşite în comentarii de cei pe care viaţa i-a dus departe de locul natal. Închei acest articol de început al seriei „Despre Vâlcea şi despre vâlceni” la fel cum am făcut-o şi în urmă cu un an: „Sunt deputat al tuturor acestor localităţi şi cred că datorez acest efort de cunoaştere şi de promovare a comunităţilor vâlcene, cele care m-au trimis în Parlamentul României. Unul dintre lucrurile pe care ni-l datorăm unii altora este să vorbim despre locurile unde ne-am născut. Să le numim, să le povestim şi să le iubim.”

Deputat, Eugen Neaţa!