Situaţia geopolitică încordată (războiul din Ucraina, crizele de legimitate a regimurilor conducătoare din Venezuela şi Iran, dorinţa Statelor Unite de a prelua Groenlanda) dar şi atacul Casei Albe asupra independenţei Rezervei Federale au pus investitorii în gardă.

Pentru a se proteja ei au apelat la investiţiile în aur, în condiţiile în care dolarul american îşi pierde din strălucire.

Maximul istoric de 627,8925 lei/gram a rezistat doar peste ultimul sfârşit de săptămână, lunea aceasta preţul atingând un nou record de 643,3615 lei, după ce metalul galben a urcat la 4.602 dolari/uncie, depăşind valoarea de 4.550,80 dolari/uncie atinsă în 26 decembrie. În 2025, aurul a crescut cu 65%, cea mai mare creştere anuală de după 1979, la care se adaugă acum alte 6%, în primele zile din acest an.

Creşterea unciei de aur s-a datorat anunţului referitor la lansarea unei anchete penale îndreptate împotriva preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care vizează un proiect de renovare în valoare de 2,5 miliarde de dolari a sediului central al Fed din Washington.

Şeful Fed a declarat că „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei Fed de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”, ceea ce pune sub semnul întrebării, în opinia analiştilor, independenţa băncii centrale americane.

La rândul său, argintul a atins lunea aceasta un nou record de 84,60 dolari/uncie, după ce preţul acestuia a urcat anul trecut aproape cu 160%.

Luna aceasta, Finanţele şi-au propus să se împrumute din piaţa locală cu cel puţin 11,2 miliarde lei, la care se adaugă încă 300 milioane euro.

Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni scadente în iulie 2030, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,43%, iar cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 2,3 miliarde lei. Statul s-a împrumutat cu alte 500 milioane lei, scadente în februarie 2038, la o dobândă medie anuală de 6,54%.

Interesul mare pentru titlurile de stat locale, în ciuda scăderii dobânzilor acceptate de stat, se datorează lichidităţii mari din piaţa monetară, pe care BNR nu o mai sterilizează, aşa cum a făcut-o în timpul puseului speculativ din luna mai, când se prognoza un curs al euro de peste 5,50 lei, chiar 6 lei.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,10 la 6,06%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,23 la 6,17%, iar cel la 12 luni de la 6,44 la 6,40%.

Cursul euro a crescut marginal lunea aceasta de la 5,0887 la 5,0896 lei, comparativ cu 5,0905 lei în prima şedinţă din acest an, iar cotaţiile fluctuau între 5,087 şi 5,091 lei.

Punerea sub semnul întrebării a independenţei Fed a înmulţit vânzarea de dolari şi a scumpit bonurile de Tezaur americane. Euro a crescut până aproape de 1,17 dolari, maxim al ultimelor două săptămâni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3702 la 4,3564 lei, valoare apropiată de cea de acum o săptămână, care a fost de 4,3557 lei.

Media francului elveţian a fost stabilită la 5,4650 lei, faţă de 5,4781 lei acum o săptămână, iar cea a lirei sterline la 5,8643 lei, aproape de cea de lunea trecută, care a fost de 5,8663 lei.

Bitcoin fluctua între 90.265 – 92.415 dolari iar ethereum între 3.095 şi 3.167 dolari.