Moneda naţională a început noul an cu o apreciere faţă de cea unică dar a pierdut teren în faţa celorlalte monede majore.
Ultima şedinţă din 2025 a adus un curs al euro de 5,0985 lei, mai mult cu circa 2,5% faţă de începutul anului trecut.
La redeschiderea pieţei locale, leul a profitat de creşterea interesului pentru activele considerate mai riscante şi de deprecierea euro, astfel că media monedei unice a scăzut la 5,0905 lei, în timp ce tranzacţiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,091 lei.
Majoritatea analizelor bancare prognozează o creştere a euro până la sfârşitul anului la 5,15 lei, având în vedere atât prudenţa BNR dar şi intrările mari de fonduri europene.
În schimb, sondajul CFA România realizat în noiembrie, a relevat o tendinţă de depreciere a monedei naţionale. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 5,1313 lei/euro, respectiv 5,1733 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.
Pentru a proteja leul, BNR are la dispoziţie o rezervă internaţională (valute plus aur) care se ridicau la sfârşitul lui 2026 la 77,017 miliarde euro.
După creşterea din mai la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani, indicii ROBOR au cunoscut o scădere constantă după care s-au stabilizat pe final de an sub dobânda-cheie şi s-au apropiat de valorile de la începutul anului.
În prima şedinţă din 2026 indicele ROBOR la trei luni se situa la 6,14%, cel la şase luni la 6,28% iar cel la 12 luni a urcat de la 6,48 la 5,49%.
Trezoreria nu a organizat lunea aceasta o licitaţie de titluri de stat, dar şi-a propus să se împrumute în ianuarie cu cel puţin 11,2 miliarde lei, sumă care este mai mare cu 6,025 miliarde lei decât cea programată în decembrie 2025.
Referirile făcute de preşedintele american privind o viitoare anexare de către SUA a Groelandei, parte a Regatului Danemarcei, au avut ca efect scăderea euro la 1,1660 – 1,1726 dolari, faţă de 1,1713 – 1,1765 dolari, în prima zi de tranzacţionare din 2026, au ridicat cursul monedei americane de la 5,3417 la 5,3557 lei, după ce anul trecut aceasta a pierdut 11,5% faţă de cea naţională.
Leul a câştigat anul trecut 28% în faţa lirei sterline, care a urcat, totuşi, în 13 mai până la 6,0646 lei. La început de an, media a urcat de la 5,8335 la 5,8663 lei.
Considerat drept un „refugiu” în perioadele tulburi din punct de vedere geopolitic şi economic, au apreciat anul trecut francul elveţian cu 30%, în 18 noiembrie fiind atins un maxim istoric de 5,5259 lei. Lunea aceasta cursul a urcat de la 5,4743 la 5,4781 lei.
Incertitudine geopolitică creată prin intervenţia armată ordonată de Donald Trump împotriva preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro şi atenţionarea Columbiei şi Mexicului au majorat cererea de metale preţioase.
Preţul gramului de aur a urcat de la 601,0836 lei la 621,3365 lei, aproape de maximul istoric de 622,5801 lei atins înainte de Crăciun. Saltul este consecinţa aprecierii unciei de aur până la 4.441 dolari, faţă de un minim de 4.310 dolari, vinerea trecută.
Argintul a crescut anul trecut cu 150% şi a atins un vârf de 82 dolari/uncie se tranzacţiona între 74,60 şi 76,30 dolari/uncie.
În regiune, moneda poloneză se întărea la 4,2110 zloţi/euro iar cea maghiară la 384,41 forinţi/euro.
Entuziasmul americanilor a ridicat cotaţiile bitcoin la 91.496 – 93.234 dolari, faţă de 87.330 dolari la sfârşitul lui 2025. Ethereum a urcat la 3.135 – 3.210 dolari.