Vin sărbătorile de iarnă! Cele mai multe, cele mai frumoase şi cele mai iubite de români. Sărbători religioase, sărbători naţionale şi sărbători tradiţionale. Onomastici, aniversări istorice, sărbători de familie şi comunitare fără egal.
Ziua sfântului Andrei, în ultima zi a lunii în care ne aflăm. Apostolul Andrei este, potrivit scrierilor de demult, fratele sfântului Petru şi fiu al pescarului Iona. Sărbătoarea de pe 30 noiembrie se mai numeşte şi Sîntandrei şi este socotită începutul anotimpului geros. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României. El este prorocul care i-a creştinat pe români. În următoarea zi din calendar, sărbătorim ziua naţională a României. Fiecare ţară are o zi a ei, căreia îi dedică o contribuţie sufletească anume, plină de încredere şi de entuziasm. În sine, sărbătoarea noastră naţională se referă la realizarea marii uniri din anul 1918. Unirea cu Bucovina şi cu Basarabia - mai întâi - şi apoi cu Transilvania de peste Carpaţi. Treabă grea, extrem de laborioasă, începută cu cel puţin un deceniu înainte, prin acţiuni care au solidarizat inteligenţa românească din ţară şi din străinătate, în coordonarea unei case regale foarte influente şi înainte şi după război. Şi ca urmare, evident, a sacrificiului de vieţi pe frontul ultimilor doi ani de război.
1 Decembrie 2025 poate fi momentul unirii definitive în respect pentru eroi şi pentru marii români şi cu încredere în viitorul nostru comun.
În ultima parte a lunii, sărbătorim naşterea lui Iisus Hristos. Crăciunul nu este doar o sărbătoare religioasă ci şi un prilej pentru a colinda. Oamenii se colindă unii pe alţii de multe sute de ani. Se vizitează, adică, pentru a-şi face urări de bine şi pentru a aduce slavă împreună celui care s-a sacrificat pentru noi toţi. Poporul român are tradiţii regionale în legătură cu acest eveniment. Toate popoarele au. Cântece, obiceiuri, urări în versuri, dansuri populare şi ritualice. Poporul român are însă şi obiceiuri diferite de la o regiune la alta. Crăciunul este la fel peste tot, dar, în limba română, se sărbătoreşte diferit în Banat, în Oltenia, în Muntenia, în Moldova, în Bucovina, în Maramureş şi în Ardeal. Cei mai curajoşi dintre noi merg să vadă cum decurg aceste sărbători în cel puţin două regiuni folclorice într-un an. Şi continuă tot aşa până la trecerea dintre ani, când sărbătorile iau altă turnură. Pluguşorul, în ultima zi din an, Sorcova şi Capra în prima zi din noul an.
Vin sărbătorile peste noi şi acest lucru se vede cel mai bine în pregătirea localităţilor pentru veselia cu care vin.
Deputat Eugen Neaţa!
