CFA România a prezentat lunea aceasta sondajul realizat în luna septembrie. Majoritatea analiştilor anticipează deprecierea monedei naţionale, în condiţiile situaţiei economice, în special a deficitului bugetar şi a celui de cont curent, care obligă Trezoreria să se împrumute constant din piaţa locală şi cea externă.

Sondajul anticipează pentru orizontul de şase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1216 lei, respectiv una de 5,1841 lei, pentru orizontul de 12 luni. Se observă o creştere a prognozelor, comparativ cu precedentul sondaj care indica valori de 5,1024 lei, respectiv 5,1522 lei.

În schimb, economiştii de la ING Bank şi BCR-Erste anticipează pentru sfârşitul anului un curs de 5,09 lei, chiar dacă în acest moment există un consens în piaţă, acceptat şi de oficialii BNR, că leul este supraapreciat faţă de euro cu circa 5%
Cotaţiile la care au fost realizate tranzacţiile de lunea aceasta au crescut uşor la 5,082 – 5,085 lei, astfel că media euro a urcat de la 5,0835 la 5,0848 lei, faţă de 5,090 lei la începutul săptămânii trecute. Astfel, faţă de începutul anului leul cunoaşte o depreciere de circa 2,2%, în comparaţie cu alte monede din regiune care s-au întărit: zlotul polonez cu 0,8%, forintul maghiar cu 5,2% iar coroana cehă cu 3,5%.

Tot luni au fost prezentate datele privind deficitul bugetar din primele trei trimestre, care s-a contractat marginal la 5,39% din PIB, faţă de 5,47% în perioada similară din 2024, în timp ce ţinta oficială pentru anul acesta este 8,4%.
Din acest motiv, Trezoreria a redeschis lunea aceasta două emisiuni de titluri de stat. Una cu scadenţa aprilie 2029 prin intermediul căreia a atras 500 milioane lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 7,10%, şi o alta scadentă în iulie 2033, care i-a permis să se împrumute cu 600 milioane lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,11%.

În data de 12 noiembrie urmează să se desfăşoare şedinţa de politică monetară a BNR, de la care se aşteaptă menţinerea dobânzii de referinţă la 6,5%.

În condiţiile în care lichiditatea din piaţă este una ridicată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut, după o stagnare de mai mult de o săptămână la 6,40%, la 6,39%. Indicele la şase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,55%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,76 la 6,75%.

Euro s-a apreciat modest la 1,1618 – 1,1652 dolari, în aşteptarea şedinţei de politică a Rezervei Federale care se va desfăşura marţi şi miercuri. Piaţa anticipează o decizie de scădere a dobânzilor de la 4 – 4,25% în septembrie la 3,75 – 4% luna aceasta, astfel că media monedei americane de la 4,3789 la 4,3684 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut la 5,4862 lei iar cel al lirei sterline la 5,8295 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut de la 572,5195 lei la 567,2563 lei, evoluţie la care a contribuit deprecierea monedei americane şi a retragerii metalului galben la 4.015 – 4.113,10 dolari/uncie, faţă de recordul de 4.380,10 dolari/uncie atins în 17 octombrie.

În regiune, media monedei poloneze a stagnat la 4,2353 zloţi/euro, iar a celei maghiare s-a apreciat s-a întărit modest la 389,66 forinţi/euro.

Pariurile puse pe seama reducerii dobânzilor din SUA, care va implica deprecierea monedei americane, au apreciat bitcoin la 114.417 – 116.261 dolari, respectiv ether la 4.134 – 4.248 dolari.