Proprietarii de pensiuni, administratorii domeniilor schiabile din Munţii Şureanu, Parâng şi Căpăţânii îşi arată nemulţumirea faţă de decizia CNAIR de a închide total tronsonul de drum Obârşia Lotrului-Curpăt, de pe celebrul traseu Transalpina.
Într-o scrisoare deschisă adresată prefecturilor din Vâlcea şi Alba, dar şi CNAIR şi Guvernului României, antreprenorii din zonă susţin că închiderea circulaţiei pe acest drum poate îndepărta turiştii de zonele turistice din munţii aflaţi la confluenţa judeţelor Gorj, Alba şi Vâlcea.
Transalpina, doar o poveste de vară?
„Această măsură afectează grav turismul montan, economia locală şi dreptul cetăţenilor la liberă circulaţie.
1. Impactul economic şi turistic
Prin închiderea acestui tronson se blochează accesul turiştilor către Domeniul Schiabil Şureanu,Domeniul Schiabil Voineasa şi Domeniul Schiabil Straja,trei dintre cele mai importante destinaţii montane din România. Turiştii din judeţele Sibiu, Alba, Cluj, Mureş, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi din tot sudul şi vestul ţării sunt obligaţi să ocolească peste 150 km, crescând costurile şi descurajând vizitele. Afacerile locale (pensiuni, restaurante, cabane, centre de închiriere echipamente, producători locali) pierd semnificativ venituri în sezonul de iarnă.
2. O contradicţie flagrantă: acces pentru camioane, interdicţie pentru turişti
Este inadmisibil ca în timp ce accesul pentru camioanele de mare tonaj care transportă lemn este permis,autoturismele turiştilor şi microbuzele să fie interzise. Această situaţie creează percepţia că interesele economice private sunt prioritare în faţa interesului public, al turismului şi al comunităţilor locale.
3. Transalpina – un simbol naţional neglijat
Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România şi o emblemă a turismului românesc. În alte ţări montane din Europa, drumuri similare sunt întreţinute şi deschise iarna prin lucrări de deszăpezire, semnalizare şi monitorizare. În România, însă, în loc de investiţii în siguranţă şi infrastructură, se preferă soluţia simplă: închidem drumul! Transalpina/Curpăt-Obârsia Lotrului nu trebuie să rămână o poveste de vară. Este o arteră vitală a turismului românesc, un drum construit cu sacrificiu şi mândrie, care merită respect, nu neglijenţă. Noi credem că România merită drumuri deschise, nu bariere administrative” – arată antreprenorii şi operatorii turistici din zonă în scrisoarea deschisă trimisă către autorităţile locale şi centrale.
„Am făcut toate demersurile necesare!” – prefect de Vâlcea
Mihai Oprea, prefectul judeţului Vâlcea, spune că înţelege pe deplin situaţia în care sunt puşi investitorii şi turiştii, deopotrivă şi că instituţia pe care o conduce a făcut demersuri pentru menţinerea accesului auto pe acest tronson şi pe perioada iernii.
„Am solicitat şi verbal şi în scris către CNAIR şi Ministerul Transporturilor să menţinem acest drum deschis pe durata sezonului de iarnă. Nu am fost singuri, şi cei de la Alba au acţionat în acelaşi sens. Ni s-a răspuns că tronsonul acesta de drum intra în categoria a III-a a drumurilor naţionale şi de aceea nu poate fi inclus în lista celor care rămân deschise tot timpul anului. Vom încerca în continuare să obţinem un răspuns favorabil”, susţine prefectul Oprea.
Până în 2023, un acord stabilit între prefecturile Vâlcea şi Alba, dar şi între secţiile judeţene de drumuri naţionale au menţinut o fluenţă constantă a traficului rutier de iarnă pe tronsonul de drum menţionat.
„Mai consultaţi-ne şi pe noi!
Cu un sezon hibernal ce stă să debuteze în câteva săptămâni, operatorii în turism de pe raza celor 3 judeţe au speranţa că demersul lor de acum se va concretiza într-o colaborare mai bună cu aurtorităţile în viitorul apropiat.
În lista doleanţelor exprimate de aceştia se află şi cerinţa unei consultări prealabile înainte de luare unor decizii de către reprezentanţii CNAIR de închidere a drumurilor naţionale care tranzitează zonele turistice.
Iată şi lista revendicărilor lor:
- Reevaluarea deciziei de închidere integrală a tronsonului Curpăt – Obârşia Lotrului;
- Introducerea unui program de întreţinere şi deszăpezire;
- Consultarea operatorilor turistici şi a comunităţilor locale înaintea luării deciziilor;
- Publicarea unui calendar clar şi justificat privind perioada închiderilor;
- Crearea unui plan multianual de modernizare şi siguranţă rutieră pe Transalpina.
