Comparativ cu începutul acestui an, leul are cea mai slabă performanţă dintre celelalte valute de la marginea zonei euro, cu o depreciere de circa 2%.

La această evoluţie au contribuit mai mulţi factori: politici (criza a început odată cu anularea turului al doilea al prezidenţialelor din 2024 şi s-a accentuat după ce primul tur al noilor alegeri a fost câştigat de un candidat care a provocat ieşiri ale fondurilor străine), bugetari (uriaşele deficite în special de cont curent care pune o mare presiune pe cursul de schimb), dar şi cei economici, îm primul rând explozia inflaţiei, cu 9,9% în august, care se aşteaptă să treacă de 10% la sfârşitul acestei luni.

Revenind la monedele din regiune, decizia băncii centrale de la Budapesta de a permite aprecierea forintului, în efortul său de reducere a inflaţiei, i-a adus acestuia un avans de peste 5%. Coroana cehă s-a apreciat cu 3,7% iar zlotul polonez a câştigat doar 0,3%, în condiţiile creşterii deficitului bugetar al ţării.

La începutul săptămânii trecute, cursul euro a atins un minim de 5,0632 lei, însă a crescut lunea aceasta de la 5,0719 la 5,0753 lei, în timp ce cotaţiile din piaţa locală au urcat la 5,074 – 5,077 lei.

Sondajul efectuat luna trecută în rândul membrilor analiştii CFA România anticipează pentru orizontul de şase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1024 lei, respectiv una de 5,1522 lei pentru orizontul de 12 luni. Comisia Naţională de Prognoză estimează pentru acest an un curs de schimb mediu de 5,04 lei.

În ultimele şedinţe, dobânzile interbancare s-au stabilizat, chiar dacă nivelul lichidităţii este unul mare. Băncile preferă să-şi plaseze excedentul de lei la BNR, unde primesc o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozit, în detrimentul creditării economiei locale.

De la începutul săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează la 6,54%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Marţea trecută, euro a urcat la 1,1879 dolari, maximul ultimilor patru ani. Au urmat câteva zile de retragere pentru euro, după ce Fed a redus dobânda cu 25 puncte de bază, la culoarul 4 – 4,25%, prima astfel de măsură din decembrie trecut.

Lunea aceasta, euro se tranzacţiona în culoarul 1,1726 – 1,1781 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,3138 la 4,3117 lei.

Cursul francului elveţian a început săptămâna la 5,4267 lei, iar cel al lirei sterline a coborât modest la 5,8203 lei.

La începutul acestei săptămâni, metalul galben s-a apropiat de pragul de 3.730 dolari/uncie, după ce a urcat marţea trecută, în premieră, la 3.700,20 dolari/uncie, în timp preţul futures pentru finalul anului a urcat la 3.751,20 dolari/uncie. Aprecierea s-a reflectat în saltul făcut de preţul gramului de aur la un nou maxim istoric de 516,2887 lei, faţă de cel precedent de 509,4008 lei.

Majorarea cotaţiilor aurului este provocată de relaxarea politicii monetare a Rezervei Federale americane şi de incertitudinea macroeconomică care manifestă la nivel global, la care se adaugă dorinţa investitorilor de a cumpăra active considerate drept sigure.

În schimb, bitcoin a coborât la 112.219 – 115.443 dolari iar ether până aproape de 4.100 dolari.