Nu este cea mai bună perioadă pentru cheltuieli. Acest lucru este atât de evident încât multă lume nici nu mai vorbeşte despre risipa banilor personali, a celor care circulă în afaceri şi a celor publici. Entuziasmul cumpărăturilor de la început de septembrie nu mai are aceleaşi dimensiuni. Prudenţa este una dintre primele lecţii de administrare a finanţelor personale.
Din păcate, nici în şcoala românească, nici în familie şi nici în societate nu se face prea multă educaţie financiară. Realitatea obligă şi educă financiar pe români. Realitatea poate fi însă destul de brutală uneori. Educaţia este întotdeauna preventivă, dacă este.
Am vorbit cu multă lume în această perioadă despre lipsa banilor care se întrezăreşte la orizont. Cei mai mulţi s-au arătat miraţi de cheltuielile de sezon ale banilor publici. Văd şi ei suita de sărbători locale care nu au nici un obiectiv comunitar. Logica sărbătorii locale este atragerea celor care s-au risipit în lumea largă la o întâlnire cu cei care au rămas să construiască locul sărbătorit. Sau aniversarea istorică a localităţii, cea care este determinată întotdeauna de un document ce îi atestă în mod oficial existenţa. O bună parte dintre chermezele locale despre care mi s-a povestit în această vară nu au fost nici una, nici alta, ci un fel de concurenţă la bâlciurile tradiţionale, care sunt cu totul şi cu totul altceva. O concurenţă stropită cu sume mari de bani pentru ceea ce numim uneori artişti numai pentru că poartă un costum tradiţional românesc şi pentru că urcă pe scenă cu un microfon în mână. În vremuri de restrişte cum sunt cele de acum, lucrurile acestea se văd mai bine decât oricând.
Un eveniment local sau cultural de dimensiuni financiare importante nu este o decizie administrativă prea bună acum. Cu atât mai mult dacă nu eşti obligat să o faci, cum spuneam mai înainte. Există o regulă universală care spune că, dacă nu eşti obligat să faci ceva, atunci eşti obligat să nu faci acel lucru. Nici nu şti ce urmări poate avea, spune înţeleptul. Şi, iată, românii se întreabă cum de continuă aceste petreceri de amploare în localităţile româneşti în timp ce se caută bani pentru plata salariilor şi a indemnizaţiilor cuvenite celor ce au nevoie de ajutor. Este ceva rău în decizia de a petrece a administratorilor locali şi lipsa participării multora dintre localnici la aceste sărbători este un semn de respingere fără precedent. Toată lumea a observat că oamenii nu au mai venit la mici, bere şi manele ca în anii trecuţi. (imagine: Auguste Raffet 1804-1860-Bâlci la Giurgiu, în 1837)

Deputat PSD, Eugen Neaţa!