Preţul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la 496,3229 lei, maxim istoric stabilit vineri, la 502,5817 lei, fiind depăşită astfel o nouă barieră.

La rândul ei, uncia de aur troy, care a atins vinerea trecută pragul de 3.600 dolari, a urcat la un nou record de 3.622,60 dolari, avansul de la începutul anului fiind de circa 37%, după ce creşterea din 2024 a fost de 27%.

Creşterea metalului galben se datorează pariurilor puse pe seama faptului că Rezerva Federală americană va decide săptămâna viitoare să reducă dobânda de politică monetară, după publicarea unor cifre slabe privind ocuparea forţei de muncă din Statele Unite.

Această perspectivă a ridicat cotaţiile euro la 1,1704 – 1,1743 dolari, după creşterea de vineri la 1,1761 dolari. În piaţa locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3463 la 4,3253 lei, valoare uşor inferioară celei atinsă la începutul săptămânii trecute.

Trebuie semnalat faptul că evoluţia euro/dolar s-ar putea modifica în următoarele zile, în cazul în care criza politică din Franţa s-ar accentua dacă guvernul nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris.

Nivelul mai redus al aversiunii faţă de risc a permis leului să se aprecieze faţă de euro, iar cursul a coborât de la 5,0787 la 5,0716 lei, în timp ce cotaţiile au alunecat de la 5,077 lei, la deschidere, la 5,077 lei, în partea a doua a zilei.

Perioada de scădere aproape zilnică a dobânzilor interbancare s-a temperat, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referinţă, stabilită de BNR în august trecut.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, cel mai scăzut nivel faţă de data de 2 mai când indicele se situa la 5,90%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,68 la 6,69%, faţă de 5,99% la începutul lunii mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84% faţă de 6,08%, în şedinţa care a precedat primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Pentru a acoperi golurile bugetare, Trezoreria continuă să se împrumute din piaţa locală. Statul a atras lunea aceasta 377,7 milioane lei cu scadenţa iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,57%, sumă mai mică decât cea programată, care a fost de 500 milioane lei. Interesul pentru titlurile de stat româneşti a fost redus şi în cazul emisiunii cu scadenţa în octombrie 2033. Ţinta Finanţelor a fost de 400 milioane lei, dar la final au fost atrase 372 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,56%.

O analiză BCR indică faptul că randamentele titlurilor de stat româneşti în monedă locală pe 10 ani au crescut cu 20 de puncte de bază de la începutul anului, o evoluţie mai slabă decât cea a titlurilor poloneze care au scăzut cu 38 de puncte de bază de la începutul anului şi superioară titlurilor de stat din Ungaria, care au înregistrat o creştere a randamentului de 61 de puncte de bază de la începutul anului.

Media francului elveţian a urcat de la 5,4106 la 5,4314 lei, creşterea faţă de începutul săptămânii trecute fiind de circa 2 bani. În schimb, cursul lirei sterline s scăzut de 5,8571 la 5,8432 lei, mai jos cu peste un ban faţă de lunea trecută.

Deprecierea monedei americane nu a mai avut, ca de obicei, efectul de levier pentru cotaţiile criptomonedelor. Bitcoin stagna în jurul valorii de 111.000 dolari iar ether fluctua între 4.279 şi 4.346 dolari.