Premierul Ilie Bolojan a anunţat recent şi măsurile de reorganizare a autorităţilor autonome, cum ar fi ASF, ANRE şi ANCOM. În cadrul unor reduceri de personal şi de salarii dictate deja (între 10% şi 30% tăieri de personal şi 30% tăieri salariale şi de indemnizaţii), aceste instituţii trebuie să prezinte comisiliilor de specialitate din Parlament planuri concrete. Un document oficial consultat şi de Economica şi cunoscut de Guvern ar putea determina parlamentarii să privească mai în detaliu situaţia, cel puţin în cazul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Este vorba despre scrisoarea unui înalt oficial OCDE, organizaţie de elită la care România este în curs de aderare, acesta fiind un obiectiv strategic asumat de toţi responsabilii politici şi nu numai.

Amintim că Guvernul nu poate interveni direct asupra organizării instituţiilor mai sus amintite, acesta fiind motivul pentru care este nevoie de o decizie a Parlamentului, instituţie care supraveghează activitatea ASF, ANRE sau ANCOM şi care numeşte conducerea acestora.

Pentru ASF, un argument în sensul ” îmblânzirii” măsurilor, altfel cunoscut deja şi de Guvern, este o scrisoare trimisă în iulie 2024 de preşedintele comitetului OCDE pentru pieţe financiare, Aerdt Houben. Printre altele, oficialul se referă explicit şi la bugetul şi personalul ASF, arătând că o inadecvare în aceste privinţe ar putea ştirbi independenţa şi autonomia instituţiei, în contradicţie cu principiile OCDE.

„Comitetul pentru Guvernanţă Corporativă acordă o atenţie particulară şi progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor prioritare primite de România ca urmare a evaluării în comitet, vizând monitorizarea asigurării unui nivel adecvat al personalului şi bugetului ASF, precum şi potenţialelor implicaţii asupra autonomiei şi independenţei ASF…”, arată documentul. La acel moment, OCDE se referea la una dintre măsurile din „ordonanţa trenuleţ”, care a dispus şi creşterea impozitului pe veniturile ASF din taxe din comisioane, altfel un act normativ cu implicaţii mult mai mici asupra bugetului decât ar avea măsurile anunţate recent.

Acelaşi document vorbeşte explicit şi despre „întărirea independenţei BNR şi competenţa autorităţilor de supraveghere pentru evitarea posibililelor ingerinţe de ordin politic în aria de activitate a acestor autorităţi”

Economica a mai scris despre posibilile efecte negative pe care o reorganizare „din topor” a instituţiilor independente le-ar putea avea în relaţia României cu UE sau OCDE, dar şi direct în evoluţia pieţelor pe care aceste autorităţi le supraveghează, în cazul ASF asigurările, Bursa şi pensiile private.

Această discuţie este cu atât mai interesantă cu cât aderarea la OCDE nu doar că este pe buzele tuturor politicienilor şi, în general, ale factorilor de răspundere de la noi, însă constituie un obiectiv strategic asumat de România, inclusiv la nivelul CSAT. În octombrie, o delegaţie OCDE va veni în România pentru o nouă evaluare a progreselor făcute în procesul de aderare. Detalii despre ce înseamnă OCDE, dar şi de ce este importantă intrarea României în acest club, în textul de mai jos.

Ce a transmis oficial ASF

De altfel, ASF a avut şi o poziţie publică în ceea ce priveşte măsurile gândite la nivel guvernamental, pe care a transmis-i într-un comunicat pe care îl redăm mai jos:

Măsurile de restructurare a ASF sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătăţirea indicatorilor macro-economici, întrucât ASF nu utilizează resurse financiare de la bugetul de stat. Mai mult, ASF este un contributor net la buget, virând contribuţii în valoare de 53,5 milioane de lei, în 2024, şi estimând o contribuţie totală de până la 85 de milioane de lei, în 2025, în baza obligaţiei de a plăti 33% din veniturile curente.

Aceste măsuri propuse au potenţialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcţiilor fundamentale ale Autorităţii, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere şi control asupra pieţei financiare non-bancare din România şi alinierii acesteia la standardele europene în domeniu.

În prezent, pieţele financiare non-bancare (asigurări, piaţă de capital, pensii private), atât la nivel european, cât şi în România, funcţionează într-un context de o complexitate şi interdependenţă fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent şi independent.

În plus, cadrul normativ european s-a extins substanţial şi continuu, inclusiv în domenii precum rezilienţa operaţională digitală, sustenabilitate, inteligenţă artificială şi active digitale (regulamentele europene MiCA – primul cadru legislativ european dedicat reglementării criptomonedelor, DORA – care vizează întărirea rezilienţei operaţionale digitale a entităţilor financiare sau AI Act – prima lege care reglementează utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale). Acest lucru obligă autorităţile naţionale de supraveghere să îşi suplimenteze resursele şi expertiza necesare pentru a implementa noile reguli şi pentru a monitoriza corespunzător conformarea cu acestea.

Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil şi imediat, capacitatea Autorităţii de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat şi nu de tip suport, în accepţiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituţiilor de reglementare şi supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naţionale, autorităţi naţionale de supraveghere).

Mai mult, reducerile salariale substanţiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialişti, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona pieţe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituţiei în îndeplinirea atribuţiilor sale în raport cu piaţa financiară non-bancară.

Prin urmare, aceste măsuri administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcţionării structurilor interne esenţiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal şi a obligaţiilor asumate în temeiul legislaţiei Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecţia investitorilor şi combaterea şi prevenirea spălării banilor.

Aceleaşi preocupări ale ASF au fost clar exprimate şi de către autorităţile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, într-o poziţie comună adresată Ministerului de Finanţe din România, în luna iulie 2025, ca reacţie la iniţiativa Guvernului României de restructurare a ASF. Prin intervenţia lor, autorităţile europene au insistat pe importanţa asigurării independenţei ASF şi a resurselor financiare aliniate nevoilor operaţionale şi cirmcumstanţelor pieţei, aspecte ce fac obiectul evaluării constante a acestor instituţii europene.

ASF îşi păstrează angajamentul ferm faţă de principiile bunei guvernanţe şi va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare şi de consolidare instituţională. Această iniţiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (faţă de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum şi în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorităţii cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituţională, finanţat din fonduri europene, care va îmbunătăţi semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acţiune.

ASF îşi reafirmă angajamentul pentru exercitarea unei supravegheri profesioniste, independente şi în acord cu standardele europene, sens în care a înaintat propuneri de amendamente la proiectul de lege privind restructurarea instituţiei, cu scopul de a consolida optimizarea organizaţională demarată încă din anul 2024. Acest demers urmăreşte să asigure menţinerea capacităţii operaţionale şi instituţionale necesare exercitării corespunzătoare a atribuţiilor legale, inclusiv a noilor responsabilităţi care vor rezulta din dezvoltarea cadrului de reglementare european în domeniu.