Volatilitatea din piaţa monetară a fost minimă, evoluţie la care contribuie nivelul bun al lichidităţii. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani şi jumătate, efect al ieşirilor din piaţa valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendinţa BNR a ales să facă leul mai scump şi a absorbit lichiditatea din piaţă.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%.
Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menţinută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta şedinţei BNR de luna trecută se arată că „principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuşi vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit descreşterea în prima parte a lunii, coborând şi menţinându-se apoi la valori minime ale anului curent”.
Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendinţa de scădere a dobânzilor.Ea şi-a propus să se împrumute din piaţa locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligaţiuni şi prin sesiuni suplimentare.
Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creşterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârşitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puţin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elveţian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani.
Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în şedinţa de vineri. Tendinţa de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacţionare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei.
În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-şi refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârşitul lui iulie.
Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micşorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, faţă de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei.
Media francului elveţian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei.
Preţul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creşterea faţă de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari.
Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.
