Având în vedere măsurile propuse în Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi unele măsuri pentru eficientizarea activităţii unor autorităţi administrativ autonome, considerăm necesară clarificarea unor aspecte esenţiale referitoare la rolul şi funcţionarea ASF.
Măsurile de restructurare a ASF sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătăţirea indicatorilor macro-economici, întrucât ASF nu utilizează resurse financiare de la bugetul de stat.
Mai mult, ASF este un contributor net la buget, virând contribuţii în valoare de 53,5 milioane de lei, în 2024, şi estimând o contribuţie totală de până la 85 de milioane de lei, în 2025, în baza obligaţiei de a plăti 33% din veniturile curente.
Aceste măsuri propuse au potenţialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcţiilor fundamentale ale Autorităţii, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere şi control asupra pieţei financiare non-bancare din România şi alinierii acesteia la standardele europene în domeniu.
În prezent, pieţele financiare non-bancare (asigurări, piaţă de capital, pensii private), atât la nivel european, cât şi în România, funcţionează într-un context de o complexitate şi interdependenţă fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent şi independent.
În plus, cadrul normativ european s-a extins substanţial şi continuu, inclusiv în domenii precum rezilienţa operaţională digitală, sustenabilitate, inteligenţă artificială şi active digitale (regulamentele europene MiCA – primul cadru legislativ european dedicat reglementării criptomonedelor, DORA – care vizează întărirea rezilienţei operaţionale digitale a entităţilor financiare sau AI Act – prima lege care reglementează utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale). Acest lucru obligă autorităţile naţionale de supraveghere să îşi suplimenteze resursele şi expertiza necesare pentru a implementa noile reguli şi pentru a monitoriza corespunzător conformarea cu acestea.
Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil şi imediat, capacitatea Autorităţii de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat şi nu de tip suport, în accepţiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituţiilor de reglementare şi supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naţionale, autorităţi naţionale de supraveghere).
Mai mult, reducerile salariale substanţiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialişti, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona pieţe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituţiei în îndeplinirea atribuţiilor sale în raport cu piaţa financiară non-bancară.
Prin urmare, aceste măsuri administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcţionării structurilor interne esenţiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal şi a obligaţiilor asumate în temeiul legislaţiei Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecţia investitorilor şi combaterea şi prevenirea spălării banilor.
Aceleaşi preocupări ale ASF au fost clar exprimate şi de către autorităţile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, într-o poziţie comună adresată Ministerului de Finanţe din România, în luna iulie 2025, ca reacţie la iniţiativa Guvernului României de restructurare a ASF. Prin intervenţia lor, autorităţile europene au insistat pe importanţa asigurării independenţei ASF şi a resurselor financiare aliniate nevoilor operaţionale şi cirmcumstanţelor pieţei, aspecte ce fac obiectul evaluării constante a acestor instituţii europene.
ASF îşi păstrează angajamentul ferm faţă de principiile bunei guvernanţe şi va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare şi de consolidare instituţională. Această iniţiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (faţă de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum şi în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorităţii cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituţională, finanţat din fonduri europene, care va îmbunătăţi semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acţiune.
ASF îşi reafirmă angajamentul pentru exercitarea unei supravegheri profesioniste, independente şi în acord cu standardele europene, sens în care a înaintat propuneri de amendamente la proiectul de lege privind restructurarea instituţiei, cu scopul de a consolida optimizarea organizaţională demarată încă din anul 2024. Acest demers urmăreşte să asigure menţinerea capacităţii operaţionale şi instituţionale necesare exercitării corespunzătoare a atribuţiilor legale, inclusiv a noilor responsabilităţi care vor rezulta din dezvoltarea cadrului de reglementare european în domeniu.
