Premierul Bolojan a anunţat deja principiile pe care se va baza al doilea pachet de tăieri bugetare, iar aplicarea acestora pare să fie o chestiune de timp, întârziată doar de conflictele politice din coaliţia de guvernare. Totuşi, pe lângă neînţelegerile politice şi opoziţia entităţilor vizate de reduceri de cheltuieli, există, în unele situaţii, inclusiv reglementări europene şi chiar internaţionale clare care interzic intervenţii brutale şi a căror încălcare ar putea aduce, in extremis, chiar la sancţionarea României.

Cum riscă România să fie sancţionată, dacă Guvernul intră cu toporul în autorităţile de reglementare. Studiu de caz: ASF

Deşi necesară, în actualul context economic marcat de deficite bugetare semnificative, reforma entităţilor statului nu poate fi făcută prin măsuri similare aplicate tuturor organizaţiilor vizate. Statutul unei companii nu este acelaşi cu cel al unui minister, la fel cum o agenţie nu este acelaşi lucru cu o autoritate de supraveghere. În acest din urmă caz există, pe deasupra gradului de independenţă stabilit chiar prin legile de înfiinţare şi funcţionare, afilieri şi norme europene şi internaţionale care se concentrează în esenţă asupra unui singur aspect: independenţa supraveghetorului, de la componenta sa juridică până la cea financiară.În astfel de situaţii se află majoritatea autorităţilor de supraveghere din România, de la ANRE şi ANCOM la BNR.

Fără a încerca să facem o pledoarie în favoarea acestei instituţii, care în mod cert trebuie reformată, vom încerca să ne oprim asupra situaţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară( ASF) , căreia, conform informaţiilor Economica, i s-a cerut în clar să reducă nu doar renmuneraţiile membrilor consiliului şi posibil numărul membrilor din acest organism ci şi cheltuielile totale cu personalul (cu un procent care poate merge la 30%). Astfel de acţiuni, dacă sunt făcute „cu toporul”, pot încălca nu doar principiile europene clamate de actualul Guvern ci chiar legislaţia în vigoare în UE. La extrem, încălcarea principiilor promovate de instituţiile din care ASF face parte poate duce chiar la declanşarea unor proceduri de infrigement asupra României, ţara care are deja un istoric din acest punct de vedere. Redăm, mai jos, principalele elemente ale unei analize consultate şi de Economica. Concluzia materialului realizat pe baza reglementărilor naţionale şi internaţionale, dar şi a activităţii curente a ASF, este următoarea: ” O autoritate subfinanţată şi lipsită de personal calificat va genera, inevitabil, o piaţă financiară nebancară slab supravegheată, dezechilibrată şi vulnerabilă. Iar impactul final va fi resimţit direct de către consumatorul român: prin pierderi, lipsă de încredere şi lipsa unor servicii financiare sigure şi transparente… Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să beneficieze de acelaşi statut, mod de organizare, funcţionare şi finanţare ca Banca Naţională a României (BNR) şi ca orice altă autoritate de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene sau din cadrul autorităţilor centrale europene.”

ASF, membră a unor organisme europene care se uită atent la independenţa instituţiei

ASF este membru în organisme precum ESMA, EIOPA, IOSCO, IAIS, OCDE context în care are obligaţia de a respecta standarde internaţionale stricte privind guvernanţa şi independenţa autorităţilor. Independenţa sa este evaluată de organisme europene, iar lipsa resurselor afectează inclusiv calitatea de membru în aceste organizaţii (ex. contribuţii de 2,4 mil. EUR către organisme europene în 2024). În virtutea atribuţiilor conferite prin legislaţia naţională şi europeană, Autoritatea este membru cu drepturi depline în cadrul Boardurilor Autorităţilor Europene de Supraveghere:

- ESMA (European Securities and Markets Authority – pentru piaţa de capital),

- EIOPA (European Insurance and Occupational Pensions Authority – pentru asigurări şi pensii private).

- Reglementarea europeană nu este un proces pasiv; necesită expertiză, intervenţie, influenţă. Pentru ca România să conteze în aceste procese, ASF trebuie să aibă resursele necesare pentru a-şi exercita eficient mandatul în ESMA şi EIOPA.

- În aceste foruri europene se elaborează şi se adoptă cadrul secundar de reglementare, care devine ulterior obligatoriu pentru toate statele membre UE. Este vorba de:

- ghiduri tehnice şi standarde de reglementare,

- norme de aplicare,

- criterii de supraveghere şi intervenţie pe piaţă.

Participarea activă a ASF în aceste structuri presupune expertiză tehnică, capacitate de negociere şi susţinere a poziţiei României, într-un cadru european complex şi competitiv. În acest context, este important ca ASF să aibă forţa instituţională necesară pentru a contribui eficient la procesul decizional european. Pentru a îndeplini acest obiectiv, arată o analiză rezalizată de mai mulţi sepcialişti, este nevoie de

- resursă umană calificată şi specializată în drept european, pieţe financiare şi reglementare digitală,

- stabilitate instituţională şi autonomie decizională,

- capacitate de analiză şi reacţie la propuneri legislative cu impact sistemic.
AdAdAdAd.

Ce spune OCDE despre statutul ASF şi cum poate fi afectată credibilitatea României prin blocarea unor proiecte europene importante

Afilierea la OCDE, clubul celor mai influente ţări din lume, este un obiectiv asumat de România la toate nivelele. Organismul a schiţat şi câteva principii privind funcţionarea instituţiilor de supraveghere, iar independenţa este şi de această dată în centrul discuţiei. În raportul din aprilie 2024, OCDE avertizează că măsurile bugetare impuse ASF pot afecta autonomia decizională, resursele umane şi eficienţa supravegherii. De asemenea, Raportul subliniază că impactul taxei speciale impusă A.S.F. de legea anterior menţionată, calculată ca procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puţin de 33% din valoarea veniturilor curente obţinute ca urmare a colectării taxelor, este unul dubstanţial. Conform sursei citate, blocarea accesului la resurse bugetare şi umane compromite procesul de armonizare cu reglementările europene şi internaţionale, afectând:

- evaluările internaţionale ale României,

- credibilitatea autorităţii de reglementare,

- capacitatea ţării de a implementa reforme structurale.

- Risc de întârziere sau eşec în implementarea proiectelor europene majore

ASF are rol-cheie în transpunerea şi aplicarea legislaţiei europene, care devine tot mai complexă şi tehnică, generând consum de resurse. Printre cele mai semnificative proiecte în curs de implementare de către ASF, o analiză consultată de Economica enumeră:

MICA (Mica = Markets in Crypto-Assets)

- Necesită crearea unei structuri specializate pentru reglementarea şi supravegherea criptoactivelor.

- Impune expertiză IT, juridică şi economică de nivel înalt.

- Fără resurse, România riscă să nu fie pregătită să autorizeze şi supravegheze entităţile din acest sector.

DORA (Digital Operational Resilience Act)

- Reglementează rezilienţa operaţională digitală în sectorul financiar.

- Aduce cerinţe de audit, testare şi reacţie la incidente cibernetice.

- Presupune investiţii în competenţe tehnice şi capacitate de monitorizare digitală.

- Este o infrastructură paneuropeană masivă de date financiare şi non-financiare.

- ASF va trebui să adapteze sistemele proprii pentru interoperabilitate, calitate şi standardizare a datelor.

- Este un proiect cu impact pe termen lung şi resurse greu de anticipat, dar absolut necesar pentru integrarea financiară europeană.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are în responsabilitate supravegherea şi reglementarea unei pieţe financiare nebancare care administrează active totale de aproximativ 40 miliarde euro, reprezentând 12,4% din PIB-ul României (conf.datelor 2023).

sursa: Economica.net