Cursul monedei unice stagnează de circa o lună în jurul valorii de 5,07 lei, în condiţiile în care multe dintre fondurile străine care au părăsit piaţa locală, imediat după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidenţiale, s-au reîntors.
În aceste condiţii, BNR poate să-şi refacă rezervele valutare, după ce a vândut în perioada amintită circa 8 miliarde euro pentru a stopa deprecierea leului. Acum, este posibil ca banca centrală să dorească o stabilizare a cursului şi o tendinţă de apreciere pronunţată a acestuia. De altfel, finalul lui iulie şi luna august reprezintă perioada în care mulţi dintre românii care muncesc în străinătate se reîntorc în ţară, iar volumul intrărilor de valută la casele de schimb creşte simţitor.
La începutul acestei săptămâni, tranzacţiile se realizau în culoarul 5,067 – 5,071 lei, iar media euro a scăzut marginal de la 5,0708 la 5,0704 lei, valoare aproape identică cu cea de lunea trecută.
Piaţa monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,69%, faţă de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.
O scădere a ratei de referinţă, care a fost menţinută luna aceasta de BNR 6,5%, nivel stabilit în august trecut, ar putea fi decisă în prima jumătate a anului viitor, odată cu revenirea pe scădere a preţurilor.
În opinia analiştilor CFA România, inflaţia s-ar putea retrage în iulie 2026 la 5,35%, în creştere faţă sondajul precedent când se estima o majorare a preţurilor de 4,87% în iunie 2026.
Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadenţa în aprilie 2028, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat cu 593 milioane lei la un randament mediu anual de 7,32%.
Finanţele au redeschis, de asemenea, o emisiune de titluri de stat cu scadenţa aprilie 2035. Valoarea progrată a fost de 300 milioane lei. Valoarea ofertelor de cumpărare s-au ridicat la 1,127 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă aproape 1,028 miliarde lei cu o dobândă medie anuală de 7,16%.
Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, influenţată de acordul comercial încheiat între Statele Unite şi Uniunea Europeană. De la un vârf atins în piaţa asiatică de 1,1771 dolari, euro a scăzut în cea europeană spre 1,1640 dolari, investitorii considerând că din acest război comercial a ieşit învingător Donald Trump. Cursul dolarului a crescut în piaţa locală de la 4,313 la 4,3443 lei
Cursul francului elveţian a urcat de la 5,4251 la 5,4328 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,8168 la 5,8297 lei.
Preţul gramului de aur a crescut de la 464,9428 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 466,3382 lei, valoare apropiată de cea de joi. La această evoluţie a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.321 şi 3.345 dolari/uncie, faţă de un maxim de 3.437 dolari, înregistrat miercuri, când preţul a urcat la un vârf de 476,3851 lei.
Monedele din regiune se depreciau marginal la 4,2565 zloţi/euro, respectiv 397,26 forinţi/euro.
Bitcoin se tranzacţiona între 118.505 şi 119.807 dolari iar ethereum, care de câteva săptămâni este cea mai tranzacţionată criptomonedă, se apropie de pragul de 4.000 dolari.
