După şase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piaţa monetară prin operaţiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziţie mai mulţi lei.
Chiar dacă inflaţia de sfârşitul acestui an ar putea creşte la 8 – 10%, conform analiştilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern şi a renunţării la plafonarea de preţ a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024.
Creşterea preţurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referinţă.
Piaţa a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.
La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%.
Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanţe să se împrumute mai ieftin din piaţa locală, în condiţiile în care România plăteşte anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei.
Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadenţa peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%.
Creşterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului.
Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani faţă de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacţiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, faţă de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută.
Revenirea în piaţă a investitorilor americani, după minivacanţa prilejuită de Ziua Independenţei Statelor Unite, a avut darul de a creşte cererea de dolari.
Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacţiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei.
Evoluţia pozitivă a dolarului vine în contextul în care piaţa muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să menţină dobânda de referinţă în culoarul 4,25 – 4,50%.
Situaţia s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcţie de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte ţări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană.
Media francului elveţian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, faţă de 5,9329 lei, lunea trecută.
Preţul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluţie la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.
