Un raport al Erste Bank privind costurile intervenţiilor efectuate de BNR pentru stoparea deprecierii leului, de luna trecută, indicau o sumă de 6 miliarde euro.

Luni, banca centrală a publicat nivelul rezervelor valutare care de la 62,41 miliarde euro la sfârşitul lui aprilie s-au contractat la 55,66 miliarde euro, la finalul lui mai.

La prezentarea Raportului asupra inflaţiei, la scurt timp după câştigarea alegerilor de către preşedintele Dan, guvernatorul BNR a explicat că majorarea „dobânzilor de la 5,5% la 7,5% era inevitabilă. Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte şi încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ratele de politică monetară”.

BNR a realizat o nouă operaţiune prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat pentru o săptămână cu 25,038 miliarde lei la o dobândă de 6,5%/an, echivalentul ratei de referinţă. A fost a doua astfel de intervenţie, după cea de lunea trecută care a avut o valoare de 17,893 miliarde lei, care a întrerupt o perioadă de 7 ani fără astfel de operaţiuni din partea BNR.

Măsură a fost necesară în condiţiile în care lichiditatea din piaţa monetară s-a redus semnificativ după ce BNR a sterilizat excesul de lei la jumătatea lui mai.

Efectul asupra indicilor ROBOR a fost limitat, dealerii bancari fiind prudenţi în lipsa unui guvern stabil şi cu perspectiva ca inflaţia să se menţină ridicată.

Astfel, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 7,24 la iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,35 la 7,34%.

Pentru a rostogoli datorii mai vechi şi a face noi împrumuturi, Trezoreria şi-a propus să atragă în iunie 5,805 miliarde lei, sumă mai mică cu 255 de milioane lei mai mică decât cea de luna trecută.

Primul pas a fost făcut lunea aceasta, când Finanţele s-au împrumutat cu 936 milioane lei cu scadenţa iunie 2034 la o dobândă medie anuală de 7,54%, dar a refuzat ofertele de cumpărare în cazul unei emisiuni cu scadenţa mai 2026, care avea o valoare programată de 400 milioane lei.

Luna trecută a fost una dintre cele mai dificile pentru leu din ultimii 20 de ani. Euro a atins în 7 mai un maxim de 5,0991 lei, francul elveţian pe cel 5,4930 lei în 8 mai iar lira sterlină a crescut până la 6,0646 lei în 13 mai. Dolarul a crescut la 4,5826 lei

Lunea aceasta, media euro a scăzut de la 5,0639 la 5,0572 lei, iar cotaţiile au coborât de la 5,062 lei, la deschidere, la 5,054 lei, în partea a doua a zilei.

Îngrijorările investitorilor privind războiul comercial iniţiat de preşedintele Trump şi tensiunile comerciale dintre Statele Unite şi China a avut ca efect aprecierea euro de la 1,1347 la 1,1437 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,4699 la 4,4260 lei.

Moneda unică s-a apreciat şi faţă de cea elveţiană şi britanică. Astfel, media francului a coborât de la 5,4252 la 5,4175 lei iar cea lirei sterline de la 6,0206 la 5,9937 lei.

Preţul gramului de aur, care a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei, a început iunie cu o creştere de la 473,9101 lei la 476,2358 lei, la care a contribuit aprecierea metalului galben de la 3.288 la 3.362 dolari/uncie, mai mult cu peste 1.000 dolari faţă de perioada similară a anului trecut.

Bitcoin fluctua între 103.911 şi 105.970 dolari iar ethereum s-a retras la 2.480 – 2.545 dolari.