Depunerea jurământului faţă de ţară a preşedintelui Dan a asigurat o evoluţie pozitivă pieţei financiare locale. Lunea aceasta, indicii Bursei de Valori au crescut, indicii ROBOR au scăzut iar cursul euro a cunoscut o creştere marginală.
Moneda unică a crescut lunea aceasta de la 5,0550 la 5,0612 lei, faţă de minimul de 5,0315 lei, atins în prima zi după câştigarea prezidenţialelor de Nicuşor Dan. În ultima săptămână, tranzacţiile din piaţa locală s-au realizat în culoarul 5,019 – 5,0865 lei.
Luni a fost publicat sondajul CFA România realizat în luna aprilie. Majoritatea analiştilor anticipează deprecierea leului. Astfel, pentru orizontul de şase luni media anticipată a euro este de 5,0494 lei, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 5,1112 lei.
După primul tur al alegerilor parlamentare s-a înregistrat o majorare a ieşirilor de capitaluri străine, ceea ce a pus o mare presiune pe curs. Pentru a stopa deprecierea leului, BNR a sterilizat lichiditatea pentru a scumpi moneda naţională. Astfel, indicii ROBOR au crescut treptat la valori comparabile cu cele din ianuarie – februarie 2023,
La începutul acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,29 la 7,10%, faţă de 5,90% în data de 2 mai. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,39 la 7,23%, comparativ cu 5,99% la începutul acestei luni, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,44 la 7,31%.
Scăderea indicilor s-a datorat unei operaţiuni repo, prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat de la BNR cu 13,5 miliarde lei, cu scadenţa la o săptămână, la o dobândă de 6,5%. Ultima operaţiune de acest tip a fost efectuată de banca centrală în noiembrie 2018.
Reducerea dobânzilor interbancare a permis Trezoreriei să se împrumute mai ieftin. Statul a atras lunea aceasta 846 milioane lei, peste valoarea programată a emisiunii de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,23% cu scadenţa la sfârşitul lui aprilie 2027.
Războiul tarifelor la importurile făcute de SUA declanşat de preşedintele Trump a modificat rolul avut de dolarul american în comerţul mondial şi rolul de monedă de rezervă a acestuia.
Moneda europeană a reuşit în schimb să-şi consolideze importanţa în rezervele valutare ale băncilor centrale, în condiţiile în care mulţi investitori instituţionali s-au mutat din piaţa americană în Europa şi au majorat cererea de euro.
Faţă de începutul anului, când euro a testat pragul de 1 dolar, cotaţiile au crescut lunea aceasta la 1,1383 – 1,1419 dolari. În piaţa locală, media monedei americane a scăzut la 4,4478 lei, faţă de 4,5188 lei, la începutul săptămânii trecute.
Lira sterlină a avut o evoluţie ascendentă şi a urcat luni la 6,0313 lei, faţă de 5,9760 lei, în urmă cu o săptămână. Francul elveţian a urcat de la 5,3926 la 5,4142 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut de la 476,7388 lei la 475,9868 lei, evoluţie la care a contribuit deprecierea monedei americane şi a metalului galben la 3.324 – 3.357 dolari/uncie.
În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat marginal la 403,91 forinţi/euro iar a celei poloneze s-a întărit la 4,2514 zloţi/euro.
Joia trecută, bitcoin a atins un nou record de 111.862 dolari, iar lunea aceasta fluctua între 108.743 şi 110.248 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 2.544 – 2.600 dolari.
