România a ales un nou preşedinte al ţării, după luni de turbulenţe pe scena politică din ţară. Finalul alegerilor prezidenţiale l-au propulsat pe Nicuşor Dan în biroul de la Cotroceni, dar imaginea de ansamblu a României este una de ţară scindată social şi cu preferinţe politice antagonice.

Lupta electorală pro-Europa şi izolaţionism/suveranism a fost reflectată şi în votul vâlcenilor. Din 175.338 voturi exprimate la nivel de judeţ, 94.144 (53,68%) au mers către George Simion. În schimb, noul preşedinte al ţării a bifat rezultate pozitive în câteva localităţi din judeţ.

Municipiile au votat cu Nicuşor Dan

Independentul intrat în finala alegerilor prezidenţiale a reuşit să convingă majoritatea votanţilor din 9 localităţi vâlcene să îi acorde votul. Cele mai importante sunt municipiile Râmnicu Vâlcea (56,76%) şi Drăgăşani (50,45%). Li s-au alăturat oraşele Călimăneşti, Horezu şi Băile Govora, precum şi comunele Suteşti, Valea Mare, Runcu şi Amărăşti.

„Felicit iniţiativa fiecărui vâlcean care a pus umărul la acest rezultat. A fost un efort colectiv şi o alegere pentru competenţă şi seriozitate! Nicuşor Dan a câştigat în cele mai importante oraşe din Vâlcea”, a transmis Cezar Bulacu, tânărul lider liberal fiind implicat în campania de susţinere a candidatului independent.

Tensiuni sociale s-au resimţit în mai multe localităţi din Vâlcea, la Mateeşti, primarul Ilie Anghelescu fiind chiar nevoit să posteze pe contul său de Facebook următorul mesaj: „Interzis să se strice prietenia din cauza politicii. Respectă părerea celuilalt şi trăiască prietenia!”.

Doljul a rupt linia urmată de olteni

Singurul judeţ din Oltenia în care Nicuşor Dan a obţinut o victorie aproape la limită (51,01%) a fost Doljul, cu o contribuţie importantă a votanţilor din Craiova(60,92%). În rest, votanţii din judeţele Olteniei au mers pe mâna lui George Simion: Vâlcea (53,68%), Olt (57%), Gorj (61,48%) şi Mehedinţi (56%).

Cui îi datorează Nicuşor Dan victoria

De-a lungul zilei de 18 mai, analiştii politici au tot scos în evidenţă o prezenţă mai mare a tinerilor la vot, dar, la final, grupele de vârstă 18-24 ani şi 25-34 ani nu au asigurat decât puţin peste 20,5% din totalul voturilor. Majoritatea voturilor exprimate în România au venit de la votanţi cu vârste între 45-64 ani (39,02%), urmaţi de vârstnicii de peste 65 ani (22,58%) şi de grupa 35-44 ani (17,81%).

Femeile au ieşit mai mult la vot decât bărbaţii (52,09%), iar în mediul urban prezenţa înregistrată la secţiile de votare a fost mult superioară peste cea din mediul rural: 56,91%. Vârful de prezenţă la vot s-a înregistrat la ora 12:20, cu 188.531 de votanţi înregistraţi în acel minut.

În Diaspora, situaţia a fost uşor diferită: bărbaţii au fost cei mai numeroşi votanţi (53,81%), iar pe grupele de vârstă situaţia este următoarea: 18-24 ani (8,41%), 25-34 ani (19,47%), 35-44 ani (29,22%), 45-64 ani (37,92%), peste 65 de ani (4,98%).

Spre deosebire de turul I, Gerge Simion nu şi-a adjudecat decât voturile majorităţii din Spania, Italia, Marea Britania, Elveţia, Germania, Islanda.

Aproape în mod ironic, Nicuşor Dan a reuşit să rupă 70 de voturi din totalul de 125 exprimate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi 18 din cele 22 de voturi înregistrate în Belarus.