Ultimele două şedinţe ale pieţei valutare au adus o scădere a cursului euro, după ce acesta a atins joi un record de 5,1222 lei, faţă de 4,9775 lei, lunea trecută.
Pentru a stabiliza cursul euro în jurul pragului de 5,1 lei, BNR a fost nevoită să folosească toate instrumentele pe care le avea la îndemână, vânzare de valută şi sterilizare a lichidităţii din segmentul monetar, pentru a face mai scumpă achiziţia de lei.
Rămâne de văzut ce decizie va lua săptămâna aceasta CA al băncii centrale la şedinţa sa de politică monetară. Probabil că se va hotărî menţinerea ratei de referinţă la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, pentru a răspunde astfel la o eventuală victorie a izolaţioniştilor la alegerile de duminica aceasta. Un astfel de rezultat ar putea ridica instantaneu cursul euro la 5,20 lei iar dobânzile ar exploda, în condiţiile în care se tem de posibilitatea ca AUR să formeze următorul guvern.
Uşoara calmare a pieţei a coborât lunea aceasta cursul euro de la 5,1165 la 5,0993 lei, iar cotaţiile au coborât de la aproape 1,13 lei, la sfârşitul săptămânii trecute, la 5,088 – 5,119 lei.
Analiştii bancari văd cursul euro de la finalul acestui an la 5,05 – 5,1 lei, pentru ca la sfârşitul lui 2026 să urce la 5,2 lei.
Rezultatul primului tur a produs o creştere cu peste 20% a indicilor ROBOR, însă s-au oprit sub pragul de 7,50%, dobânda la care se pot împrumuta băncile de la BNR.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut marginal de la 7,45 la 7,43%, valoarea comparabilă cu cele din februarie 2023, iar cel la 12 luni a coborât de la 7,46 la 7,44%, nivel comparabil cu cel din aprilie 2023.
La începutul acestei săptămâni, Finanţele s-au împrumutat cu 540 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa la sfârşitul lui iulie 2026. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei, iar Trezoreria a acceptat un randament mediu de 8,45%, în condiţiile în care titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate la sfârşitul săptămânii trecute cu o rată de referinţă de 8,55% faţă de 7,51% la finalul lunii aprilie.
Dacă cursul francului elveţian a scăzut de la 5,4699 la 5,4309 lei, evoluţie datorată reducerii în pieţele internaţionale a aversiunii faţă de risc, media lirei sterline a crescut de la 6,0357 la noul maxim istoric de 6,0501 lei, mai mult cu peste 21 de bani faţă de începutul săptămânii trecute. Precedentul record al monedei britanice de 6,0430 lei a fost atins în 19 decembrie.
Aprecierea monedei americane a redus cererea de metal galben ale cărui preţuri au alunecat de la 3.308,80 dolari, în prima parte a zilei, până la 3.206,20 dolari/uncie. Această evoluţie a provocat scăderea preţului gramului de aur de la 486,4063 lei la 474,8048 lei, minimul ultimei săptămâni.
În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2337 zloţi/euro. În schimb, cea maghiară s-a depreciat la 405,03 forinţi/euro
Susţinute de politica favorabilă a administraţiei Trump şi de cererea mare venită din partea investitorilor în ETF-uri care urmăresc evoluţia bitcoin şi ethereum, cripto monedele au o evoluţie pozitivă în ultimele zile.
Bitcoin s-a stabilizat la 103.700 – 105.700 dolari iar ethereum la 2.490 – 2.620 dolari.