Înrăutăţirea situaţiei economice a României, în condiţiile în care economia a încetinit în primul trimestru al acestui an iar deficitul comercial a crescut în primele două luni cu 35% faţă de perioada similară din 2024, poate provoca o scădere a ratingului de ţară, care va fi însoţită de scumpirea împrumuturilor guvernamentale, deprecierea leului şi o eventuală intrare în recesiune.
În opinia analiştilor CFA România, în 2025 există un risc de uşoară recesiune, cu o scădere a PIB de 1 – 1,5%, atât pe fondul noilor tarife vamale, a războiului de la graniţă cât şi a situaţiei politice din România, înainte de a afla cine este viitorul preşedinte.
Lunea aceasta, cursul euro a urcat de la 4,9774 la 4,9775 lei, maximul primelor patru luni, în condiţiile în care tranzacţiile se realizau în culoarul 4,9774 – 4,9780 lei.
BNR a semnalizat la începutul săptămânii, când a decis să menţină dobânda de referinţă la 6,50%, nivel stabilit în august trecut, că inflaţia se va menţine în jurul pragului de 5% până la jumătatea anului. Conform INS, inflaţia din martie a fost de 4,86%, după o creştere de 5,02% în februarie.
În aceste condiţii, indicii ROBOR au cunoscut o creştere marginală. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
Dealerii bancari şi clienţii lor nu puteau să rămână indiferenţi la perspectivele negative cu care se confruntă România dar şi de „foamea” de lei cu care se confruntă Finanţele. Motiv pentru ca să solicite o dobândă mai ridicată la licitaţiile de titluri de stat. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu 440,2 milioane de lei, printr-o emisiune cu scadenţa în iulie 2033, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,48%.
Războiul tarifelor vamale declanşat de administraţia de la Casa Albă se prelungeşte treptat într-un conflict între moneda americană şi celelalte valute majore, în condiţiile în care faptul că dolarul este cel mai utilizat în comerţul mondial şi este cel mai utilizat drept cea mai importantă monedă de rezervă internaţională, este considerat sursa problemelor economice ale SUA.
Pe de altă parte, după anunţarea noilor tarife de import american, un important oficial al conducerii BCE a declarat „Mulţumesc lui Dumnezeu, Europa a creat moneda euro în urmă cu 25 de ani”. Iar investitorii din Uniunea Europeană au răspuns prin vânzarea de active americane, acţiuni sau obligaţiuni, şi repatrierea sumelor obţinute, ceea ce a majorat cererea de monedă unică.
Marcarea profiturilor a coborât euro de la un vârf de 1,1475 dolari, maxim a mai mult de trei ani, atins vineri, la 1,1318 – 1,1429 dolari. În piaţa locală cursul monedei americane a crescut de la 4,3617 la 4,3683 lei.
Media francului elveţian a scăzut la începutul acestei săptămâni la 5,3438 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la un minim al ultimelor 17 luni de 5,7330 lei la 5,7573 lei.
Preţul gramului de aur a crescut marginal de la 452,6023 la 452,6946 lei, după ce la sfârşitul săptămânii trecute a fost atins maximul istoric de 3.246,80 dolari/uncie, şi fluctua luni în culoarul 3.205 – 3.245 dolari/uncie.
Metalul galben este alături de francul elveţian sau yenul japonez, unul dintre „refugiile” la care apelează investitorii în perioadele tulburi, căutat atât de băncile centrale sau populaţie, pentru a se proteja în faţa impredictibilităţii şi şocurilor geopolitice generate de războiul tarifelor vamale şi cel al valutelor.
Analiştii Goldman Sachs prognozează atingerea pragului de 3.700 dolari/uncie până la sfârşitul acestui an, pentru ca la jumătatea celui viitor să urce la 4.000 dolari/uncie.
