Detensionarea situaţiei dramatice care ameninţă să lase o treime din populaţia municipiului Drăgăşani (aproximativ 6000 persoane – n.r.) fără apă potabilă la robinet pare o muncă de Sisif.
Negocierile purtate ieri de doi dintre consilierii locali, Lucian Borţa (PSD) şi Marian Roşca (FD) cu conducerea şi acţionarii majoritari ai Apavil SA nu au rezolvat mare lucru. De asemenea, Cererea de Ordonanţă Preşedinţială pentru stoparea operaţiunilor de debranşare de la reţeaua de apă potabilă iniţiate de Apavil SA, depusă tot ieri la Judecătoria Drăgăşani nu a avut succes.
Primar îndărătnic
Cei doi consilieri locali menţionaţi mai sus au venit cu oferte de „pace” oferite de conducerea Apavil SA, cea mai favorabilă fiind de reintrare în fluxul normal de distribuţie a apei potabile la blocurile vechi, cel puţin pentru încă două luni şi jumătate, timp în care reprezentanţii furnizorului judeţean de apă/canal ar urma să poarte noi negocieri cu asociaţiile de proprietari pentru intrarea în legalitate. În schimb, Primăriei Drăgăşani i s-a cerut să îşi asume acoperirea pierderilor înregistrate în acest interval pe proprietatea indiviză a asociaţiilor de proprietari. Costinel Stoica, edilul în funcţie din „Oraşul Viilor” a refuzat acest lucru, afirmând că nu există un cadru legal care să îi permită o astfel de intervenţie.
„Cei de la Apavil ne-au asigurat că ne trimit toate documentele legale care să permită Primăriei Drăgăşani să facă acest pas, existând deja modele de acţiuni similare derulate de autorităţi din Râmnicu Vâlcea, Slatina sau chiar Bucureşti. Noi nu ptem să îl forţăm pe primar să facă acest lucru. Rolul nostru în Consiliul Local este să fim de acord cu iniţiative lansate de dânsul sau să le respingem”, a precizat Lucian Borţa.
La rândul său, Marian Roşca spune: „L-am invitat pe directorul Apavil SA, pe domnul Florescu, să vină în Drăgăşani şi să purtăm discuţii cu preşedinţii de asociaţii. Nu ne putem baza pe primar. Acesta mi s-a plâns că este şantajat politic, că se va lega cu lanţuri de Prefectură dacă ajungem în situaţia asta, iar apoi s-a dus „ghiocel”, cu capul plecat, la negocierile de la Prefectură. A declarat o stare de alertă sanitară la nivel local, dar care nu este recunoscută de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. I-am garantat domnului Florescu protecţia, dar ideea este să reluăm distribuţia apei potabile şi să negociem pentru găsirea soluţiei care să convină tuturor părţilor”.
Lipiţi cu trupul de gura de canal
Între timp, acelaşi consilier, Marian Roşca, insistă ca localnicii rămaşi fără apă în case să meargă la poliţie pentru a depune plângeri penale împotriva Apavil SA şi a directorului Florescu, considerând debranşările ca un abuz al societăţii menţionate.
Pe de altă parte, poliţiştii drăgăşeneni sunt prinşi acum între colecţionarea plângerilor penale şi alertele date de personalul Apavil SA. În unele cazuri, echipele trimise să continue debranşările se confruntă cu violenţe din partea localnicilor sau chiar cu gesturi disperate. „Au sunat la poliţie să ia un vecin de la două blocuri mai jos. Omul s-a lipit de gura de canal, ca să îi împiedice să oprească apa în bloc”, povesteşte un drăgăşenean pe o filmare live difuzată de Roşca.
„Da, da. Şi eu am stat de pază la o gură de canal şi cât eram acolo nu au îndrăznit să vină să debranşeze pe cineva. După ce am plecat, am înţeles că au oprit apa pentru încă două blocuri de acolo„, spune şi consilierul în acelaşi clip video. Debranşarea blocurilor a debutat pe 17 martie. Miercuri se ajunsese deja la un număr de 34 de blocuri de locuinţe debranşate. În momentul de faţă, numărul imobilelor rămase fără apă potabilă în Drăgăşani este incert, din cauza ofensivei declanşate de locuitorii furioşi.
Apavil SA reclamă de mai mult timp pierderi de 20% în medie care apar pe măsurătorile înregistrate pe apometrul general instalat de societate la limita proprietăţilor private şi cele înregistrate de apometrele individuale de apartament.
În acelaşi timp, asociaţiile de proprietari din oraş refuză categoric semnarea unor contracte la comun cu operatorul apă/canal, susţinând că toată lumea doreşte contracte şi racordări individuale, chestiune cel puţin complicată din punct de vedere tehnic şi financiar pentru localnici.
